Traduzioni e Testi
Di cu sì
wild rosalia
Granni granni
In funn’o mare
Vucciria
Rimmillu ru’ voti
Es mi mai
Sfardo
Iccati sangu
Un pisci rintr’a to panza
Un pisci rintr’a to panza
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, ho una folla di pesci nella testa
La luna si è spenta
Mamma, me l’accendi tu?
Ad andarmene via sono stato sempre il più prepotente
Sono così ma questa condanna la sai
La sai due volte
Quand’eri piccola e giocavi a fare la mamma
Ne aspettavi due, quattro o tre
Di maschietti
Quando la mattina è acqua
Prima di svegliarmi
Sento una mano sopra agli occhi, mamma
Chi può essere?
Il tempo si squaglia
E torno a nuotare
Un pesce dentro la tua pancia
Io e tu: una cosa sola
Ci pensi, mamma?
Quand’eri piccola e giocavi a fare la mamma
Io non ci credo che non hai mai desiderato
Una femminuccia
Quando la mattina è acqua
E ancora non mi sveglio
Sento la carezza di quella figlia che non hai avuto mai
Una febbre mi afferra
E mi squaglia
Nuotiamo a milioni
Una folla di pesci nella tua pancia
Poi si accende una luna
Ormai nuoto solo
Questa luna ha inghiottito solo a me
Mi solletica un po’ il pensiero
Di non dover nascere mai
Di non dover soffrire mai
Di non doverti far soffrire mai
Di non dover morire mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
A fish in your belly
Mom, I have a crowd
Of fish in my head
The moon has turned off
Mom, can you turn it on for me?
At going away
I’ve always been the boldest
I’m just like this but this curse you know
You know it twice
When you were a child and played at being a mother
Did you expect two, four
Or three boys?
When morning is water
And I’m not awake yet
I feel a hand over my eyes
Mom, who could it be?
Time melts
And I go back swimming
A fish inside your belly
Me and you, a whole thing
Isn’t that amazing, mom?
When you were a child and played at being a mother
I don’t believe that you never wanted
A girl
When morning is water
And I’m not awake yet
I feel the stroke of that girl that
Was never born
A fever grabs me and melts me down
Millions of us swimming
A crowd of fish inside your belly
Then a moon lights up
By now I swim alone
This moon has swallowed only me
It tickles a little my thought
Of never having to be born
Of never having to suffer
Of never having to make you suffer
Of never having to die
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Maman, j’ai une foule
De poissons plein la tête
La lune s’est éteint
Maman, tu la rallumes?
Pour m’en aller,
J’ai toujours été le premier
Je suis fait comme ça, c’est mon destin, tu sais bien
Tu le sais deux fois
Quand tu étais petite et jouais à la maman
T’en attendais deux, quatre ou trois
petits hommes?
Quand la matinée est l’eau
Avant de me réveiller
Je sens une main au dessus de mes yeux, maman
Qui cela peut-il être?
Le temps se liquéfie
Et je repars nager
Un poisson dans ton ventre
Toi et moi, une seule chose,
Tu y penses, maman?
Quand tu étais petite et jouais à la maman
Moi j’y crois pas que t’aies jamais voulu
une petite fille, toi?
Quand la matinée est l’eau
Et je ne suis pas encore réveillé
Je sens la caresse de la fille que
Tu n’as jamais eu
La fièvre s’empare de moi et me fais fondre
On nage par millions
Une myriade de poissons dans ton ventre
Et puis s’allume une lune
Désormais je nage seul
Le seul que cette lune a avalé
Une pensée me chatouille
Celle de ne pas devoir naître
De ne jamais devoir souffrir
De ne jamais devoir te faire souffrir
De ne jamais devoir mourir
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mama, ich habe eine Menge
Fische im Kopf
Der Mond ist ausgegangen
Mama, kannst du ihn anmachen?
Wenn’s um’s Abhauen geht
war ich schon immer der Erste
So bin ich aber diese Verdammnis ist dir bekannt
Das weisst du zwei mal
Als du klein warst und Mutter gespielt hast
Hast du zwei, vier
oder drei Jungen erwartet?
Wenn der Morgen Wasser ist
Bevor ich aufwache
Fühle ich eine Hand über meinen Augen, Mama
Wer kann das sein?
Die Zeit zerfliesst
Und ich gehe zurück, Schwimmen
Ein Fisch in deinem Bauch
Ich und du: Eine einzige Sache
Was meinst du, Mama?
Als du klein warst und Mutter gespielt hast
Ich glaube nicht, dass Du nie
Ein Mädchen wolltest
Wenn der Morgen Wasser ist
Bevor ich aufwache
Fühle ich ein Streicheln von dem Mädchen das
Nie geboren wurde
Ich bekomme Fieber und zerschmelze
Millionen von uns schwimmen
Eine Unmenge an Fischen in deinem Bauch
Dann geht der Mond an
Inzwischen schwimme ich allein
Der Mond hat nur mich verschluckt
Der Gedanke kitzelt ein bisschen
Niemals geboren zu werden
Niemals leiden zu müssen
Dich niemals leiden lassen zu müssen
Niemals sterben zu müssen
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamá, tengo una turba
De peces dentro de la cabeza
La luna se apagó
¿Me la enciendes tú, mamá?
A la hora de marcharme
Siempre he sido el más prepotente
Yo soy así pero esta condena la conoces
La conoces dos veces
Cuando eras pequeña y jugabas a hacer la mamá
¿Esperabas dos, cuatro o tres
Niños?
Cuando la mañana es agua
Antes de despertarme
Siento una mano sobre los ojos
Mamá, ¿quién será?
El tiempo se derrite
Y vuelvo a nadar
Un pez dentro de tu panza
Yo y tú: una sola cosa
¿Piensas en ello, mamá?
Cuando eras pequeña y jugabas a hacer la mamá
No me creo que no hayas deseado nunca
Una niña
Cuando la mañana es agua
Y aún no me despierto
Siento la caricia de aquella hija
Que nunca te nació
Una fiebre me ase y me derrite
Nadamos millones
Una turba de peces de tu panza
Luego se enciende la luna
Ya nado solo
Esta luna me ha tragado solo a mí
Me tienta el pensamiento
De no haber nacido nunca
De no tener que sufrir nunca
De no tener que hacerte sufrir nunca
De no tener que morir nunca
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mãe, eu tenho um monte
De peixes na cabeça
A lua se apagou
Mãe acende pra mim?
Eu sempre fui o mais teimoso
Em ir embora
Eu sou assim, essa condena você sabe
E soube duas vezes
Quando era filha e brincava de ser mãe
Você esperava dois, ou quatro, ou três
Menininhos?
Quando a manhã é orvalho
E não estou desperto
Sinto uma mão cobrindo os olhos
Mãe, quem pode ser?
O tempo se esvai
E volto a nadar
Um peixe na tua pança
Eu e você, uma coisa só
Já pensou, mamãe?
Tão pequenina e brincava de ser mãe
Duvido que não desejou demais
Uma menininha
Quando a manhã é orvalho
Antes que eu me desperte
Sinto a carícia da tua filha que
Não nasceu jamais
A febre me invade e me arrasa
Nadamos uns dez milhões
São tantos peixes dentro da pança
Depois, uma lua se acenderá
Talvez agora eu nade só
Só eu fui engolido pela lua
Me instiga o pensamento
De não ter nascido jamais
De não dever sofrer nunca mais
De não te fazer padecer jamais
De não ter que morrer jamais
Di cu sì
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Vengono gli indiani
Sono troppi, non li so contare
Qua non possiamo stare
Dobbiamo scappare!
Un po’ dondola e un po’ devi spingere
Per me questo letto è una nave
Qua non possiamo stare
Scappiamo pure da qua
Di chi è, questo nasino di chi è?
Di chi è, questo nasino di chi è?
E tu di chi sei?
Se vengono gli arrabbiati
E se vengono i falsi
Tu nasconditi dietro la gamba
La gamba della mamma
E batti le mani e batti e batti e ba’
Se batti le mani viene pure papà
E se batti le mani
Viene pure Spiderman
Di chi sei, tu piccolo, di chi sei?
E questo nasino di chi è?
Questi occhi di chi sono?
Queste mani di chi sono?
Questi piedi di chi sono?
Ora ce li mangiamo1
E se tu batti le mani
Vengo pure io
Con la chitarra, ti insegno a suonarla
Però magari prima impara
A contare uno, due e tre
E uno, due e tre e uno due e tre
E quattro, cinque e sei
E sette e otto
Tappete, tippete e un biscotto2!
[1] In Sicilia così come in altre parti di Italia e del mondo si gioca a rubare il nasino (o altre parti del corpo) ai bebè, a far finta di nasconderlo e mangiarlo. “Di chi è questo naso?” è una domanda che tutti i bambini siciliani conoscono.
[2] È la frase finale di un gioco che si fa tra bambini in Sicilia. Ci si riunisce in cerchio, seduti su delle sedie, e si inizia a contare i piedi dei partecipanti da uno a otto e dopo si dice “tappete tippete e un biscotto”. La sfortunata gamba a cui tocca il biscotto viene eliminata e si ricomincia la conta fino a quando non rimane solo un vincitore.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Whose are you
Indians are coming
They’re too many, can’t even count them
We cannot stay here
We’ve got to get away!
You need to swing and push a little
For me this bed is a vessel
We cannot stay here
Let’s get away from here too!
Whose is it, whose is this nose right here?
And whose are you?
If the angry come
And if the false come too
You go and hide behind your mom
Behind mommy’s leg
And clap your hands, you clap and clap and clap
If you clap your hands daddy comes
And if you clap your hands
Spiderman comes too!
Whose are you, you cutie, whose are you?
And whose is this nose right here?
Whose are these eyes right here?
Whose are these hands right here?
Whose are these feet right here?
I’m going to bite them1
And if you clap your hands
I’m coming too
I’ll bring my guitar and teach you how to play it
But first you should learn
How to count: one, two, three
One, two, three
One, two, three
Four, five, six, seven, eight
“Tappete, tippete and a cookie2!”
[1] In Sicily, as well as in other parts of Italy and the world, adults play at stealing the baby’s nose (or other parts of the body), pretending to hide it or eat it. “Whose is this nose?” is a question that almost all Sicilian children know.
[2] It is the final sentence of a common game among children in Sicily. They do a circle, sitting on chairs, and begin counting the feet of each participant from one to eight and after that they say “tappete, tippete e un biscotto” (“otto”, eight, rhymes with “biscotto”, cookie). The unfortunate leg touched at “biscotto” is eliminated and the count starts all over again until there is only one winner left.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Les indiens arrivent
Trop nombreux pour les compter
On ne peut rester ici
Faut s’en aller!
Un coup ça balance, un coup faut pousser!
Ce lit est un navire pour moi
On ne peut rester ici aussi
Fuyons!
À qui est ce petit nez? À qui?
Et toi, à qui appartiens tu?
Si les enragés viennent
Et si les sournois viennent
Cache toi donc derrière la jambe,
La jambe de ta mère
Et tape des mains et tape et tape
Si tu applaudis papa viendra
Si tu applaudis
Viendra Spi-der-man
T’es à qui toi, le petit, t’es à qui?
Et ce petit nez c’est à qui?
Ces mains sont à qui?
Ces yeux sont à qui?
Ces pieds sont à qui?
Maintenant on se les mangent1
Et si t’applaudis,
Je viendrais aussi
Avec la guitare, je t’apprends à en jouer,
Mais tout d’abord,
Apprends déjà à compter, un, deux et trois
Et un, deux et trois,
Et un, deux et trois
Et quatre, cinq, six et sept et huit
Tappete, tippete e un biscuit2!
[1] En Sicile ainsi que dans d’autres régions d’Italie ou pays du monde, on joue à se voler le nez (ou d’autres parties du corps) aux bébés, feindre de le manger ou de le cacher. A qui est ce nez est une question que tous les enfants siciliens connaissent.
[2] C’est la dernière phrase d’un jeu pour enfants en Sicile, on se réunit en cercle, assis sur une chaise et on commence à compter les pieds des participants un par un, ensuite on dit “Tappete, tippete et un biscuit! La jambe malchanceuse qui prend le biscuit est éliminée et on recommence à compter jusqu’au dernier, vainqueur du jeu.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Die Indianer kommen
Es sind so viele, ich kann sie nicht mal zählen
Hier können wir nicht bleiben
Wir müssen weg!
Ein bisschen schaukelts und ein bischen musst Du anschubsen
Für mich ist dieses Bett ein Schiff
Hier können wir nicht bleiben
Auch von hier müssen wir weg!
Wem gehört, wem gehört die Nase hier?
Und von wem bist Du1?
Wenn die wutigen kommen
Und die Falschen kommen auch
Versteckst Du dich hinter den Beinen,
den Beinen deiner Mutter
Und klatsch in die Hände, und klatsch und klatsch und klatsch
Wenn Du in die Hände klatscht kommt auch dein Papa
Und wenn Du die Hände klatscht,
kommt auch Spiderman
Und Du, Kleines, von wem bist Du?
Wem gehört die Nase hier?
Von wem sind die Augen?
Von wem sind die Hände?
Diese Füße, von wem sind die?
Jetzt fressen wir die auf2
Wenn Du in die Hände klatscht
komme ich auch
Ich bringe meine Gitarre mit und bringe dir bei, sie zu spielen
Aber zuerst solltest du lernen
zu zählen: Eins, zwei und drei
Und eins, zwei und drei
Und eins, zwei und drei
Und vier, fünf und sechs, sieben und acht
“Tappete, tippete und ein Keks3“
[1] “E Tu di cu si” – Redewendung: wörtl. “Und von wem bist du”?, Sinngemäß: “Woher stammst du ab”, “zu welcher Familie gehörst du”, “auf welcher Seite bist du”?
[2] In Sizilien, wie auch in anderen Teilen Italiens und der ganzen Welt, spielen Erwachsene mit Kindern ihre Nase zu klauen (oder andere Körperteile) und tun so als ob sie die verstecken oder essen. “Wem gehört die Nase hier” ist eine Frage, die alle Sizilianischen Kinder kennen.
[3] … ist der letzte Satz eines verbreiteten Kinderspiels in Sizilien. Sie machen einen Stuhlkreis und beginnen die Füße von eins bis acht zu zählen und danach weiter “Tappete Tippete und ein Keks” (Biscotto reimt sich mit “Otto”, Acht). Das unglückliche Bein das auf “Biscotto” (“Keks”) trifft wird ausgeschlossen. Dann geht es von vorne los, bis nur noch ein Gewinner da ist.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Llegan los indios
Son demasiados, no los puedo contar
Aquí no podemos estar
¡Tenemos que escapar!
Hay que mecerla y empujarla un poco
Para mí esta cama es un barco
Aquí no podemos estar
¡Escapemos también de acá!
¿De quién es, esta naricita de quién es?
¿Y tú de quién eres?
Si llegan los furiosos
Y si llegan los falsos
Tú escóndete detrás de la pierna
de la pierna de mamá
Y bate las manos y bate y bate y bátelas
Si bates las manos llegará también papá
Y si tú bates las manos
¡Llegará también Spiderman!
¿De quién eres, pequeño, de quién eres?
Y esta naricita ¿de quién es?
Estos ojitos ¿de quién son?
Estas manitas ¿de quién son?
Estos piececitos ¿de quién son?
Ahora nos los comemos1
Y si bates las manos
También llego yo
Con la guitarra, te enseño a tocarla
Pero antes aprende
A contar: uno, dos y tres
Y uno, dos y tres
Y uno, dos y tres
Y cuatro, cinco y seis y siete, ocho…
¡Tàppete, tìppete y una galleta2!
[1] En Sicilia, al igual que en otras partes de Italia y del mundo, se juega a robarle la naricita (u otras partes del cuerpo) a los bebés, a fingir esconderla y comérsela. “¿De quién es esta naricita?”, es una pregunta que todos los niños sicilianos conocen.
[2] Es la frase final de un juego para niños en Sicilia. Se reúnen en círculo, sentados en sillas, y se empieza a contar los pies de los participantes de uno a ocho y después se dice “tàppete, tìppete y una galleta”. La desafortunada pierna a la que le toca la galleta es eliminada y se vuelve a comenzar la cuenta hasta que queda un solo vencedor.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Chegam os índios guerreiros
São tantos que eu nem posso contar
Aqui não dá pra ficar
É melhor escapar
Sacode um pouco, não pare de remar
Pra mim essa cama é um barco
Ficar não se pode
Vamos pra outro lugar
De quem é esse nariz, de quem é?
E você, é de quem1?!
E se chegam os bárbaros
E se os falsários vêm
Esconde atrás das pernas
Das pernas, pernas da mamãe
E bate palma, e bate, bate, ba
Se bate palma vem também o papai
Se você bate palma
O homem aranha vem
De quem é, menino, de quem é?
E esse nariz, de quem é?
Esses olhos, de quem são?
Essas mãos, são de quem?
De quem são esses pés?
Eu quero morder, sim
E se você bate palma
Venho eu também
Trazendo a guitarra, te ensino a tocá-la
Mas antes aprende a contar assim
A contar… e um, e dois, e três
E um, e dois, e três,
E um, e dois, e três
E quatro, e cinco, e seis, e sete, e oito
Tappete, tippete, é um biscoito2!
[1] Na Sicília, como em outras partes da Itália e do mundo, se brinca de roubar o nariz, os pés, a orelha (…) dos bebês, e fingir escondê-los ou comê-los. “De quem é este nariz?”, é uma pergunta que todas as crianças sicilianas conhecem bem.
[2] É uma brincadeira comum entre as crianças Sicilianas. Elas se reúnem todas em um círculo, sentadas em cadeiras, e começam a contar os pés dos participantes de um a oito e depois dizem “tappete tippete e un biscotto”. A perna que é tocada ao dizer a palavra “biscotto” é eliminada do jogo, e assim em diante, até sobrar apenas o vencedor.
Granni granni
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Là sopra ho costruito una capanna
è piena
Di tutti i miei baci ammucchiati1
Dei miei capelli e dei miei ragni
Con i buchi che devono respirare
La mia capanna è grande grande
è grande grande ma
Non ci viene mai nessuno
Ma non ti allontanare
Che ce ne dobbiamo andare
E non ti preoccupare
Faccio strada io
E non avere paura mai
Serpenti non ce ne sono
E non ti sistemare
Sei bella come sei
Così non ce ne andiamo più
La mia capanna è fatta con le mollette
è piena di denti di latte e di unghie rotte,
Ci ho messo la mia prima bicicletta
è piena di segni di croce e di coriandoli
Cucchiai di legno, è piena di notte
Nella mia capanna ci sono altre capanne
È grande grande, è grande grande ma…
È piena di burroni!
Porta un paio di pietre
Per chi ci vuole male
Porta una cosa da bere
Non si può sapere mai
E ci stringiamo là
Dove giocavo sempre
Giocavo con mio fratello
E non c’è più tempo
Per domandare perché
Per domandare dove
Per domandare “ma com’è possibile?”
Tanto non l’ho saputo mai
Vedo tutto grande grande
[1] 1 In palermitano la parola Annigghiatu proviene da “Negghia” che originariamente, anche se in pochi oggi lo sanno, significa “Nebbia” ma che correntemente viene utilizzata per descrivere il disordine di una stanza o persone di poca importanza. “Si una negghia” significa “Sei una cosa inutile”, “Chi negghia chi c’è n’a ‘sta casa” significa “Che disordine che c’è in questa casa”. Annigghiatu significa sia “annebbiato” che “ammucchiato senza criterio” e ho utilizzato questa parola perché volevo che emergessero entrambi i significati.
Granni granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Really big
Up there I built my hut, it’s full
Of all my hazy kisses
Of all my hair and my spiders
With holes, so they can breathe!
My hut is really huge
Is really huge but
Nobody ever comes
Don’t dash off
We have to go soon
Don’t you worry about it
I will lead you myself
Don’t ever be afraid
There ain’t no snakes
And don’t you put make-up on
You’re cute the way you are
This way, we’ll never leave
My hut is made with clothespins
It’s full of milk-teeth and broken nails
I put there my first bicycle
It’s full of signs of the cross and confetti
Wooden spoons, it’s deep in the night
In my hut there are many other huts
It’s really huge, it’s really huge but
Inside it’s full of ledges
Bring a bunch of stones
To keep away the foes
Bring something to drink
You never know
We’ll hold each other there
Where I always used to play
I played with my brother
And there’s no more time to
Keep asking why
Keep asking where
Keep asking “how come?”
‘Cause in the end I never knew
I see everything really huge
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Tout là-haut j’ai construit une cabane
Elle est pleine de tous mes baisers désordonnés1
De mes cheveux et de mes araignées
Avec les trous pour les faire respirer
Ma cabane est trés, trés grande
Elle est grande, mais
Persone n’y vient jamais
Mais ne t’éloignes pas
Car nous devons partir
Et t’inquiètes pas
Je connais la route
Et n’aie pas peur, jamais
Y’a pas de serpents
Et te maquille pas
T’es belle comme ça
Sinon, on partira jamais
Ma cabane est faite de pinces à linges
Elle est pleine de dents de lait et d’ongles cassés,
J’y ai mis ma première bicyclette
Elle est pleine de signes de croix et de confettis
Cuillères de bois, elle est pleine de nuit
Dans ma cabane, y’a d’autres cabanes
Elle est grande, grande, mais…
Elle est pleine de précipices!
Ramènes un peu de pierres
Pour qui nous veut du mal
Ramènes quelque chose à boire
On n’sait jamais
Et on se serrera là
Où j’ai toujours joué
Je jouais avec mon frère
Et il y a plus le temps
De se demander pourquoi
De se demander où?
De se demander comment est-ce possible?
De toutes façons je l’ai jamais su
Je vois tout grand, tellement grand
[1] En palermitain le mot annigghiatu provient de Negghia qui originairement, même si peu de gens le savent veut dire nebbia usé couramment pour décrire le désordre de la chambre ou une persone peu intéressante. “si una negghia” Veut dire “tu es une chose inutile”et “chi negghia che c’è n’a sta casa” ,“quel désordre dans cette maison”. “Annigghiatu” signifie “brumeux” mais aussi “ammassé sans critère” et j’ai utilisé ce mot exprès pour pouvoir exprimer les deux sens.
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Da drüber hab ich eine Hütte gebaut
Sie ist voll mit einem Haufen meiner Küsse
Mit meinem Haar und meinen Spinnen
Mit Löchern, dann können die atmen
Meine Hütte ist echt riesig
Echt riesig
Aber niemand kommt
Bleib hier,
Wir müssen gleich gehen
Und hab’ keine Bedenken
Ich führe Dich
Und hab’ niemals Angst
Es gibt dort keine Schlangen
Schminke dich erst gar nicht
Du bist schön so wie du bist
Sonst brechen wir nie auf
Meine Hütte ist aus Wäscheklammern gemacht
Sie ist voll von Milchzähnen und abgebrochenen Fingernägeln
Ich stelle dort mein erstes Fahrrad ab
Sie ist voll von Kreuzzeichen und Konfetti
Holzlöffeln, es ist tief in der Nacht
In meiner Hütte sind viele andere Hütten
Sie ist riesig, richtig riesig, aber
Drinnen ist sie voller Felsvorsprünge
Bringe ein paar Steine
Für die, die uns Übles wollen
Bringe was zu trinken
Man weiss ja nie
Und wir drücken uns dort
Wo ich immer spielte
Ich spielte mit meinem Bruder
Und dafür ist keine Zeit mehr
Zu fragen Warum?
Zu fragen Wo?
Zu fragen “Wie ist das möglich”?
Ich habe das nie rausgefunden
Ich sehe alles echt riesig
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Allá arriba construí una cabaña, está llena
De mis besos brumosos
De mis pelos y mis arañas,
Con agujeros para que respiren,
Mi cabaña es grande grande
es grande grande pero
Nunca viene nadie
Pero no te alejes
Que nos tenemos que ir
Y no te preocupes
Que abro yo camino
Y nunca tengas miedo
Que no hay serpientes
Y no te arregles
Que estás guapa tal y como estás
Así no nos iremos jamás
Mi cabaña está hecha con pinzas,
Está llena de dientes de leche y uñas rotas,
Metí mi primera bicicleta,
Está llena de señales de la cruz y de confeti,
Cucharas de madera, está llena de noches
En mi cabaña hay otras cabañas
Es grande grande, es grande grande pero…
¡Está llena de barrancos!
Trae un par de piedras
Por los que no nos quieren
Trae algo de beber
Nunca se sabe
Y apretujémonos allá
Donde jugaba siempre
Jugaba con mi hermano
Y ya no hay tiempo
Para preguntar por qué
Para preguntar dónde
Para preguntar “pero, ¿cómo es posible?”
Total, nunca lo he sabido
Lo veo todo grande grande
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
La em cima eu construí uma cabana cheia
Dos meus beijinhos amontoados
Dos meus cabelos, e das aranhas
Com furos pra poder respirar, e
A minha cabana, é grande grande
É grande, grande, mas
Ninguém visita nunca
Te peço, não se afaste
Pois devemos partir
Pra não se preocupar
Na estrada eu te guio
Não se amedronte mais
Serpente, lá não tem
Não tem que se arrumar
Você é tão linda assim
Senão não vamos mais
Minha cabana tem pregador de roupa
Dente de leite e unha quebrada
Lá guardei minha primeira bicicleta
Cheia de sinais de cruz e confetes
Colher de pau, ela é cheia de noites
Na minha cabana tem dentro outras cabanas
É grande grande, é grande mas…
É cheia de barrancos!
Traga um pouco de pedras
Pra jogar nos malvados
Traga coisas pra beber
Porque nunca se sabe
Nos escondemos lá
Onde eu brincava sempre
Brincava com meu mano
E já não dá mais tempo
Nem de perguntar o porquê
De perguntar onde é
De perguntar, bem, mas como foi?!
Pois nem eu mesmo sei
Eu vejo tudo grande grande!
In funn’o mare
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Mi insegui e non mi insegui più
Stai facendo tutto tu
In mezzo alla via mi fermo un attimo
E piango il mare ma queste lacrime di chi sono?
Mi insegui, mi inseguite in due
Te, ti vedo; l’altro, ma sono io?
In mezzo alla via mi nascondo un attimo
E piango il mare
Ma queste lacrime non si asciugano mai
E sogno di volare
In mezzo alle stelle
Le stelle rosse in fondo al mare
E sogno di nuotare
Non sarebbe bello
Respirare in fondo al mare?
Mi insegui ed io inseguo te
Nel deserto della mia pigrizia
S’allaga la via e ti allaghi pure tu
Ma lo piango io questo mare
Queste lacrime sono mie
E piango per annegare
Che queste lacrime non asciugano mai
Annego e mi addormento io
Scendo a fondo
Scendo a piombo in fondo al mare
E con gli occhi vuoti, pieni di sale
Vedo il cielo
Mi pare un mare sopra il mare
Annego e non mi svegliare mai
Se mi corico
A pancia all’aria in fondo al mare
E tutte le anime fanno un carnevale
E mi invitano a cantare
Voglio morire così…1
[1] La lingua siciliana contiene riferimenti costanti alla morte. Modi di dire come “C’è di moriri”, “Morti ca m’ha dari prestu sia” o “vogghiu moriri accussì” risultano molto più leggeri di come possano apparire in una traduzione in un’altra lingua proprio per la frequenza con cui vengono incluse in ogni tipo di discorso.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
Deep under the sea
You’re chasing me, you don’t chase me anymore
You’re doing everything yourself
In the middle of the street I stop for a moment
And I cry the sea but whose are these tears?
You’re chasing me, you’re chasing me, you two
I already know you, but him: is that me?
In the middle of the street I stop for a moment
And I cry the sea
But don’t these tears ever dry?
And I dream I fly
Among the stars
The red stars deep under the sea
And I dream I swim
Wouldn’t it be nice
To breathe deep under the sea?
You’re chasing me and I’m chasing you
In the desert of my indolence
The street is flooded and you are flooded too
But It’s me crying this sea
These tears are mine
And I’m crying to drown
Because these tears never dry
I drown and fall asleep
I sink like lead
Deep under the sea
And with my hollow eyes, filled with salt
I see the sky
And it’s like a sea over the sea
I drown and don’t you ever wake me up
If I lie down
Face up deep under the sea
And all the souls make a carnival
And invite me to sing
That’s how I want to die…
[1] Sicilian language contains frequent references to death. Commons sayings like this are much lighter than they might appear when translated in other languages, because of their frequency in every kind of speech.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Tu me suis et me suis plus
C’est toi qui mènes la danse au milieu de la rue
Je m’arrête un peu et je pleure la mer
Mais à qui sont ces larmes
Tu me suis, ah, vous êtes deux!
Toi je te vois mais l’autre, c’est moi?
Au milieu de la rue je me cache un instant
Et je pleure la mer
Mais ces larmes ne sècheront jamais
Et je rêve de voler
Au milieu des étoiles
Les étoiles rouges, celles au fond de la mer
Et je rêve de nager
Ce serait pas beau ça
Respirer au fond de la mer?
Tu me fuis et je te suis
Dans le désert de ma paresse
La rue s’inonde et toi aussi
Mais c’est moi qui pleure cette mer
Ces larmes sont les miennes
Et je pleure à m’en noyer
Car ces larmes jamais ne sèchent
Je me noie et je m’endors
Je vais au fond
Je coule à pic au fond de la mer
Et avec les yeux vides remplis de sel
Je vois le ciel
Il me semble une mer au dessus d’une autre
Je me noie et ne reviendrai pas
Si je me couche
Le ventre en l’air au fond de la mer
Et toutes les âmes font un carnaval
Et m’invitent à chanter
Je veux mourir comme ça…
[1] La langue sicilienne est pleine de références sur le thème de la mort, comme par exemple “c’è di moriri” “Morti ca m’ha dari prestu sia” o “vogghiu moriri accussì” sont en fait plus légers qu’ils ne semblent au premier abord dans une traduction, du fait de leur fréquente utilisation dans de nombreux et différents discours
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Du verfolgst mich, Du verfolgst mich nicht mehr
Du machst alles selbst
Mitten auf der Strasse bleib ich kurz stehen
Ich weine das Meer, aber diese Tränen, wessen sind sie?
Du verfolgst mich, ihr verfolgt mich zu zweit
Dich seh ich; Aber der andere, bin das ich?
Mitten auf der Strasse verstecke ich mich kurz
Und weine das Meer
Aber trocknen diese Tränen nie?
Ich träume ich fliege
Zwischen den Sternen
Und den roten Sternen auf dem Meeresgrund
Ich träume ich schwimme
Wäre das nicht schön
Unter Wasser zu atmen?
Du folgst mir und ich folge dir
In der Wüste meiner Faulheit
Die Strasse ist überschwemmt und du auch
Aber ich bin es der dieses Meer weint
Diese Tränen sind meine
Und ich weine um zu ertrinken
Weil diese Tränen niemals trocknen
Ich ertrinke und schlafe ein
Ich sinke
Ich sinke wie Blei auf den Meeresgrund
Und mit meinen leeren Augen, voll mit Salz
Sehe ich den Himmel
Der wie ein Meer über dem Meer scheint
Ich ertrinke und wecke mich nie auf
Wenn ich mich hinlege
Auf dem Rücken liegend, auf dem Meeresgrund
Und all die Seelen sind im Karneval
Und laden mich zum Singen ein
So möcht’ ich sterben…
[1] Die sizilianische Sprache beinhaltet ständig Bezüge zum Tod. Redewendungen wie “C’è di moriri” („…zum Sterben“) etc. sind in ihrer tatsächlichen Bedeutung weniger dunkel, sondern häufig ironisch und sogar positiv (vergleichbar mit „sich totlachen“), im Gegensatz zu dem wie sie in Übersetzungen wirken können, auch bezogen auf die Häufigkeit mit der diese Redewendungen und Sprichwörter im täglichen Gebrauch angewandt werden.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Me sigues y ya no me sigues
Lo estás haciendo tú todo
Me detengo un momento en mitad de la calle
Y lloro el mar, pero ¿de quién son estas lágrimas?
Me sigues, me seguís entre dos
A ti te veo, el otro ¿soy yo?
En mitad de la calle me escondo un momento
Y lloro el mar
Pero estas lágrimas no se secan nunca
Y sueño que vuelo
A través de las estrellas
Las estrellas rojas del fondo del mar
Y sueño que nado
¿No sería hermoso
Respirar en el fondo del mar?
Me sigues y yo te sigo a ti
En el desierto de mi apatía
Se inunda la calle y te inundas también tú
Pero este mar lo lloro yo
Estas lágrimas son mías
Y lloro para ahogarme
Que estas lágrimas no se secan nunca
Me ahogo y me quedo dormido
Caigo hasta el fondo
Como el plomo de la caña al fondo del mar
Y con los ojos vacíos, llenos de sal
Veo el cielo
Me parece un mar encima del mar
Me ahogo, no me despiertes
Si me acuesto
Boca arriba en el fondo del mar
Y todas las almas hacen un carnaval
Y me invitan a cantar
Quiero morir así…
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Me segue, não me segue mais
Tudo, tudo é você quem faz
No meio da rua eu paro um momento
E choro um mar, mas essas lágrimas de quem são?!
Me seguem, e agora me seguem dois
Você… Te vejo, e o outro serei eu?!
No meio da rua me escondo um momento
E choro um mar
Por que essas lágrimas não se secam mais?!
Em um sonho estou voando
Entre as estrelas
Estrelas rubras no fundo do mar
Em um sonho estou nadando
Não seria lindo,
respirar no fundo do mar?
Você me segue e eu sigo você
No deserto da minha apatia
A rua se inunda, e te inunda também
Num pranto eu choro um mar
Essas lágrimas são minhas
Choro pra me afogar
Porque essas lágrimas não se secam mais
Eu me afogo e adormeço
Desço ao fundo
Como chumbo, no fundo do mar
E com os olhos vazios, cheios de sal
Eu vejo o céu
Me parece um mar sobre o mar
Me afogo, e não me desperte mais
Se me deito
De barriga pra cima no fundo do mar
Todas as almas fazem um carnaval
E me convidam a cantar
Eu quero morrer assim …
Vuccirìa
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
“Stump staz stupurutanz, stump staz stupuru stupurutanz…”
Scappavamo già da piccolini
“strada liscia, via libera!”
Buttati là, nei vicoletti
Piedi a terra; in testa, la guerra.
Mia madre aveva gli svenimenti, con le convulsioni,
Mentre io crescevo con le mani sui fianchi
Inseguito da tutti come il carro dei santi.
“Sangue del sangue delle mie vene,
Se ti prendo te le do nel sedere!”
Mia madre non lo sa che mi scasso di Forst2
E poi vado saltando come un grillo
Una sardella
Sopra la sella
In testa un quintale di gel
Arrivo impennando in mezzo al bordello
Ma mia madre che vuole capire se non mi vede?
Io cerco l’amore in mezzo al Garraffaello3.
Cerca cerca, la piazza
è un animale pieno di teste, pieno di braccia
Al crocevia incontro quattro amici miei
Mi finisce la confusione ed inizia la Vuccirìa4 .
Qua nessuno ci dice niente
Non c’è nessuno che ci racconta favole
La mattina grido
A mezzogiorno grido
Tutta la sera grido
Arriva la notte e faccio Vuccirìa5
Gatti ubriachi dappertutto
A uno a uno cadono come nespole
Uno lentamente per vomitare si sposta
E vedo un fiore bianco, una cavalla di razza:
è troppo delicata, troppo sistemata
Pensa soltanto che mi dice “Cionnami6 ” con uno sguardo
Scendo dalla moto
Nella mia testa attacca il film e io sono l’attore
Anzi io e lei nudi
Pieni di sudore
Ci schiacciamo i punti neri dopo l’amore
Mi prendo di coraggio e le dico: “che facciamo,
Ci gonfiamo di birra fino a dopodomani?
Non me ne ero accorto
Ma accanto all’amore mio
C’è il suo ragazzo, fiorito7 ,
Con un coltello talmente grande che sembrano due, uno sull’altro,
simpatico!,
Mi guardo intorno e ne vedo un altro, poi un altro, poi un altro
Se mi scusassi e me la svignassi
Ma che pensi che non me la scamperei?
Ma ormai sono diventato un animale
E poi l’antitetanica l’ho già fatta a Natale
Per il morso di un cane
E il culo ormai non mi fa più male.
Trovo una voce e la lancio sopra la Vuccirìa:
“Ora vediamo chi si tira indietro!”
Qua nessuno ci dice niente
Non c’è nessuno che ci racconta favole
La mattina grido
A mezzogiorno grido
Tutta la vita grido
Arriva la notte e faccio Vuccirìa
“Chi ha bagnato le balate della Vuccirìa? 8“
Sono quattro contro uno, lanciati minacciosi verso di me
La gente si fa da parte per guardare
La piazza è un cerchio di nasca, un altare,
E noi cinque là, in mezzo al tagliere,
Ho un aumento di febbre ogni volta che uno di quelli avanza un piede
Si avvicinano ma non indietreggio io
Mi sembra tutta una mano che stringe sopra il pollice.
“Chi è stato a bagnare le balate della Vuccirìa?”
Se lo vengo a sapere vado ad accarezzarlo e baciarlo dappertutto
Io, a voi, vi fotto!
Con queste pietre scivolose vi faccio cadere,
Senza bisogno di spingervi,
Infatti (senti questa, erano quattro no?):
Il primo scivola e il secondo gli cade addosso,
Il terso li accoltella per sbaglio e sbatte la testa su una balata
Il quarto si gira, si rigira, si sente minacciato e se la svigna…
Come è, come non è,
In mezzo a tutta quella gente rimaniamo soltanto
Io e l’amore mio, poverina,
Traumatizzata per il resto della vita.
Se la sentissi parlare… non ha più parole,
Ci prova sempre ma ormai riesce solo a dire:
“Stump staz stupurutanz, stump staz stupuru stupurutanz…”
[1] Vuccirìa è uno dei mercati a cielo aperto installati dagli arabi durante la loro permanenza a Palermo (831-1072 d.C.). Il nome in siciliano significa “grande confusione” anche se deriva dallo stesso etimo che fa dà vita ai cugini “boucherie” in francese, “butchery” in inglese e “boqueria” in spagnolo i quali designano luoghi di vendita di carne e pesce. Se per secoli il mercato si è sostentato sui beni alimentari, nell’ultimo decennio ha cambiato look. A causa della concorrenza di centri commerciali che fioriscono ad ogni angolo l’attività dei mercati a cielo aperto inizia a sgonfiarsi e per sopravvivere si vedono costretti ad aprire di notte: in breve Vuccirìa diventa sinonimo di alcol a prezzi stracciati, musica in strada a tutto volume per tutta la notte, nessuno che faccia uno scontrino. Ad oggi è il luogo della movida palermitana più sregolata in cui tutti i palermitani straordinariamente si ritrovano: che siano studenti di ingegneria, barboni di 60 anni, ragazzini di 13 anni del quartiere più popolare, artisti veri o finti o “tasci” (dall’inglese trash, trattasi del tamarro palermitano, parassita umanoide, socialmente negletto e incivile). La canzone Vuccirìa parla della storia di un Tascio raccontata in prima persona.
[2] A Palermo è presente uno stabilimento Forst. Non subendo costi di trasporto è una delle bevande alcoliche che costa meno ed è quindi la birra dei muratori e dei lavoratori più umili, degli Ultras del Palermo Calcio che ne hanno fatto una vera e propria religione. E naturalmente è la birra ufficiale della Vuccirìa.
[3] Piazza Garraffello, una delle piazze principali della Vuccirìa.
[4] Come dicevamo sopra, Vuccirìa è il nome del mercato ma anche sinonimo di “grande confusione”. Da qui il gioco di parole in siciliano.
[5] Vedi nota 4.
[6] Il termine corretto sarebbe Ciunnami che significa “graffiami”. Il palermitano però storpia questo termine sostituendo la u con la o quando vuole prendere in giro quell’atteggiamento provocatorio che assumono le cosiddette tasce durante il corteggiamento.
[7] Nel linguaggio figurato della malavita Acciurato è chi ha un coltello in mano.
[8] Dall’arabo Balat: Pietra, preferiamo non tradurre questo termine con cui si identifica il pavimento tipico di buona parte del centro storico palermitano, composto da “sanpietrini” rudimentali e di grandi dimensioni. Il detto “le balate della Vuccirìa non si asciugano mai” deriva da un’antica leggenda e designa un fatto che non avverrà mai.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
We used to run away already as kids
“All clear, green light!”
Hanging around down there, in the alleys
Barefeet on the ground, war in our heads
My mother fainting
And quivering
While I shot up with my hands on hips
Everybody chasing me like a Saint’s float.
“Blood of my vein’s blood,
If I catch you, I’ll break your back!”
My mother doesn’t know that I get drunk on Forst Beer2
And then I hop like a cricket,
A sardine, on my saddle
Tons of gel on my head,
I turn up rearing in the crowd
My mother wouldn’t understand, she can’t see me here
Looking for love in the middle of Garraffaello Square3.
Hunt! Hunt! The square
Is an animal, with hundreds of heads, hudreds of arms
At the street corner I bump into a couple of pals
My confusion ends and the Vuccirìa4 begins
Nobody here ever says anything
Nobody ever telling tales
In the morning I yell
At noon I yell
In the evening I yell
Night comes and I do Vuccirìa5
Drunken cats everywhere
One by one they fall like loquats
One of them slowly moves away to barf
And I see a white flower, a broodmare
So delicate, so neat
She says “scratch me”
Only with her eyes
I get off the scooter
And in my head I start a film and I’m the actor,
Actually, she and I naked, soaked in sweat,
We squeeze blackheads after making love
I take courage and say “Well,
Shall we get stuffed on beer until the day after tomorrow?”
I didn’t realize
That next to my love there was her man,
A knife in his hand so long I thought they were two,
One on top of the other, how cute!,
I take a peek and I see another one,
And another one, and another one…
If I apologized and beat it
Wouldn’t I get away with it?
But now I’m pissed
And I got my tetanus vaccine at Christmas
For a dog bite
And my ass doesn’t hurt anymore
I find a voice and I throw it upon the Vuccirìa
“Now let’s see who’s pulling back!”
Nobody here ever says anything
Nobody ever telling tales
In the morning I yell
At noon I yell
All my life I yell
Night comes and I do Vuccirìa
Who wet Vucciria’s balatas6?
It’s 4 against 1,
Coming thuggishly towards me
The crowd spreads out to watch
The square is the twist of a nostril, an altar
And the five of us are on the cutting board,
My temperature rises
At every step one of them takes,
They get nearer but I don’t step back
As if a whole hand closed on the thumb
Who was it that wet Vuccirìa’s balatas?
If I find out, I’ll hug him
And then kiss him
I’ll screw you all
Thanks to these slippery balatas, I’ll knock you down
Without even pushing you
So, listen to this, (there were 4 of them, no?):
The first slipped and second fell on him,
The third stabbed them
And banged his head on a balata,
The fourth tossed and turned,
He felt threatened and ran away!
Anyway
Among the crowd
Only my love and I were left, poor her!,
Scared for the rest of her life
Listen to her, she has no more words
She always tries to speak, but now she can only say:
“Stump staz stupurutaz..”
[1]The Vuccirìa is one of the open-air markets installed by the Arabs when they occupied Palermo (831-1072 AD). The name in Sicilian means “great confusion”, but it derives from the same ethos that gives birth to its cousins: ”boucherie” in French, “butcher” in English and “boqueria” in Spanish, designating shops selling meat and fish. Although for centuries the market has sustained itself on groceries, during the last decade it has changed its style. Because of the competition with shopping malls that pop up around every corner, open air market activity begins deflating and shops are forced to stay open at night to survive: in a nutshell, Vuccirìa becomes synonym of alcohol at rock-bottom prices, loud music in the streets all night, no one producing receipts. To date, it’s the main site of the most dissolute nightlife in Palermo, where all the Palermitans atypically get together: undergraduates, 60-year-old hobos, 13-year-old working-class kids, artists and artsy-fartsies, or “tasci” (plural of “tascio”, from the English term “trash”: it’s the definition of a Palermitan boor, considered a social parasite, coarse and uncivil). The Vuccirìa song tells the story in first person of a “tascio”.
[2]There is a Forst beer factory in Palermo. Cause of no shipping costs, it’s one of the cheapest drinks, and is therefore the workers’ beer, the “Palermo Calcio” hooligans’ (who have made an actual religion around it). And of course it’s the “official” beer in Vuccirìa.
[3] A square in the Vuccirìa.
[4] As we already specified, Vuccirìa is the name of the market but also synonym of “great confusion”, from which the Sicilian play on words derives.
[5]See note 4.
[6] From the Arab term “Balat”: Stone; we preferred not to translate this term that identifies the typical paving of great part of the historical center of Palermo, composed of large coarse cobblestones. The saying “the Vuccirìa balatas never dry” much used in Palermo, derives from an old legend predicting a fact that will never happen.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
On s’échappait déjà tout petit
“La route est lisse, la voie est libre”
Jette-toi là dans les ruelles
Les pieds par terre et la guerre en tête.
Ma mère s’évanouissait tout
En convulsant,
Pendant que je grandissais, les mains sur les hanches
Poursuivi par tous comme le char des saints.
“Le sang du sang de mes veines
Si je t’attrape tu te le prendras dans le derrière!”
Ma mère ignore que je me bourre à la Forst2
Et puis je saute comme une sauterelle,
Une sardine, sur la selle
Et sur la tête 500 grammes de gel
J’arrive au beau milieu du bordel
Mais ma mère ne le saura, si ne me voit!
Je cherche l’amour au coeur de Garraffaello3.
Cherche, cherche la place
C’est un animal pleins de têtes et pleins de bras
Au carrefour je rencontre quatre de mes amis
Je reprends mes idées et commence la Vuccirìa4
Ici, persone ne se parle
Personne pour te raconter des contes de fées
Le matin je crie
À midi aussi
Je crie toute la soirée
Arrive la nuit et je fais Vuccirìa5
Des chats bourrés partout
Ils tombent l’un après l’autre, comme des nèfles
Un s’éloigne doucement pour vomir
Et je vois une fleur blanche, une jument de classe
Trop délicate, trop maquillée,
Qui me dit “mords moi!”
D’un seul regard
Je descends de la moto
Dans ma tête commence le film, dont je suis l’acteur
Elle et moi, nus, tout en sueur
On s’éclate les points noirs après l’amour
Je prends mon courage à deux mains et lui lance: “Que fait on?
On se remplit de bières jusqu’après demain?”
Je ne m’en étais pas rendu compte
Mais à côté de mon “amour”, il y a son mec et sa lame
Tellement grande qu’elles semblent deux,
L’une sur l’autre, sympathique!,
J’examine ce qu’il y a autour de moi
Et j’en compte un, deux, trois…
Et si je m’excusais et m’en allait,
Tu crois que j’en réchapperais?
Je suis un animal, désormais
Et puis l’antitétanique je l’ai déjà pris à Noël
Pour la morsure du chien
Et j’ai plus mal au cul
Je trouve ma voix et la lance au dessus de la vuccirìa
“On va bien voir qui reculera!”
Ici, persone ne se parle
Personne pour te raconter des contes de fées
Le matin je crie
À midi aussi
Je crie toute la vie
Arrive la nuit et je fais Vuccirìa
“Qui a mouillé les pavés de la Vuccirìa?6”
À quatre contre un
Menaçant ils se lancent vers moi
Les gens s’écartent pour regarder
La foule forme cercle, un autel,
Et nous cinq là, au milieu du tranchoir
Ma fièvre augmente
À chacun de leur pas
Eux s’avancent, mais je ne recule pas
On dirait les 4 doigts de la main qui prennent le pouce
Qui a mouillé les pavés de la Vuccirìa?
Si jamais je l’apprends, je vais le caresser
Et l’embrasser partout
Moi, je vais vous avoir
Avec ces pierres glissantes, je vous fais tomber
Sans même vous pousser
Et en fait (quatre qu’ils étaient, écoutes ça):
Le premier glisse et le deuxième lui tombe dessus
Le troisième les plante, y s’est trompé,
S’éclate la tête sur le pavé
Le quatrième tourne comme une girouette
Et prend la poudre d’escampette
Et je ne sais pas trop comment, mais
Au milieu de la foule, nous restons seuls,
Mon amour et moi,
Pauvrette, traumatisée
Elle essaye pourtant
Mais dorénavant ne sait dire que
“Stump staz stupurutanz!”
[1] La vuccirìa est un des marchés à ciel ouvert installé par les arabes pendant leur séjour à Palerme (831-1072 après JC), le nom en sicilien signifie “grande confusion” bien qu’il dérive étymologiquement, de ses cousins Français “Boucherie”, anglais “Butchery” et espagnol “Boqueria”, lesquels désignent les lieux de vente de viande et de poisson. Connu pendant des siècles comme lieu de vente de bien alimentaires, lors des dix dernières années, il a changé de look, par la faute de l’éclosion des supermarchés, l’activité de ces marchés à ciel ouvert a du s’ouvrir aux horaires nocturnes pour survivre, en effet la nuit la Vuccirìa devient synonyme d’alcool bon marché, musique trés forte, aucun ticket de caisse. De nos jours, c’est Le lieu de la movida plus illégal ou extraordinairement se retrouvent tous les palermitains: étudiants, clochards de 60 ans, très jeunes adolescents des quartiers populaires, vrais ou faux artistes, kékés (“tasci” terme utilisé pour le palermitain coloré, parasite humain, socialement abandonné et incivile). La chanson “Vuccirìa” parle d’un quéqué narrée à la première personne.
[2] A Palerme se trouve la Société de la FORST, qui n’étant pas assujetti au coût de transport est une des boissons alcooliques parmi les plus économiques. Elle est très prisée par les ouvriers en bâtiment, tous les travailleurs plus humbles, les supporters de football de Palerme, qui en ont fait une véritable religion, elle est également la bière officielle de la Vuccirìa.
[3] Piazza Garraffello, une des principales places de la Vuccirìa.
[4] Comme nous le disions précédemment, Vuccirìa est le nom du marché mais également synonyme de grande confusion, d’où le jeu de mots en Sicilien.
[5] Voir Note 4.
[6] De l’arabe Balat: Pierre, nous préférons ne pas traduire ce mot par lequel nous identifions le pavé typique d’une bonne partie du centre historique palermitain, composé de sanpietrini rudimentaires et de grande dimension. Le proverbe “les pavés de la vucciria se sècheront jamais” provient d’une légende ancienne et désigne un fait qui n’arrivera jamais.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Schon als Kinder sind wir immer weggerannt
“Alles klar, der Weg ist frei!”
Wir hingen in den Gässchen ab
Barfuss, aber mit dem Krieg im Kopf
Meine Mutter wurde ohnmächtig
und kriegte Krämpfe
Mit den Händen in die Seiten gestemmt wuchs ich auf
Gefolgt von allen, wie der Heilge auf dem Karren
“Du Blut meines Blutes2 ,
wenn ich dich kriege versohl’ ich dir den Hintern!”
Meine Mutter weiss nicht, dass ich mich mit Forst-Bier betrinke3
und dann wie eine Heuschrecke herumhüpfe
Eine Sardine, auf den Sattel
Kilos an Gel im Haar
Auf einem Rad rausche ich in die Menge
Wie kann meine Mutter mich denn verstehen, wenn sie mich nicht sieht?
Ich suche nach Liebe, mitten auf dem Garraffello Platz
Suche suche, der Platz
Ist ein Tier mit unzähligen Köpfen und Armen
An einer Strassenecke treffe ich auf eine Gruppe von Freunden
Meine Verwirrung endet und die Vuccirìa beginnt4
Hier sagt niemand was
Keiner erzählt dir Märchen
Morgens schreie ich
Mittags schreie ich
Den ganzen Abend schreie ich
Dann kommt die Nacht und ich mach’ Vuccirìa5
Betrunkene Kätzchen überall
Wie Mispeln fällt eine nach der anderen
Eine zieht langsam zum Kotzen ab
Und ich sehe eine weiße Blume, ein echte Zuchtstute
Zu zart, einfach zu süß
Nur mit ihren Augen sagt sie “reiß mich auf”
Ich steige vom Motorroller ab
In meinem Kopf geht der Film los – und ich bin der Hauptdarsteller
Besser noch, sie und ich nakt
im Schweiß badend
Wir drücken uns die Mitesser nach dem Liebe machen aus
Ich werde mutig und sage zu ihr: “Nun,
Was sollen wir machen? Füllen uns mit Bier ab, bis Übermorgen?”
Ich war mir gar nicht bewusst,
Dass neben meiner Liebsten ihr Freund stand,
Mit einem Messer, so groß dass es zwei sein könnten
Eines über dem anderen, wie sympathisch!
Ich schaue mich um und sehe noch einen
und noch einen und noch einen
Wenn ich mich entschuldigen und einfach abhauen würde,
Meinst du nicht dass ich damit durchkommen würde?
Inzwischen bin ich aber tierisch sauer
Und die Tetanus Impfung hab ich erst Weihnachten gemacht
Weil ich von einem Hund gebissen wurde
Und der Hintern tut mir deswegen auch nicht mehr weh
Ich finde eine Stimme und schmeisse die auf die Vuccirìa
“Nun schaun wir mal wer sich zurückzieht!”
Hier sagt niemand was
Keiner erzählt dir Märchen
Morgens schreie ich
Mittags schreie ich
Mein ganzes Leben schreie ich
Dann kommt die Nacht und ich mach’ Vuccirìa
Wer hat die Pflastersteine der Vuccirià nass gemacht6?
Es sind vier gegen einen
Die sich drohend gegen mich richten
Die Leute scharren sich um zu gaffen
Der Platz ist ein Nasenloch, ein Altar
Und wir fünf mitten auf dem Hackbrett
Mein Fieber steigt an
Bei jedem Schritt den einer von denen macht
Sie kommen näher aber ich weiche nicht aus
Mir scheint’s wie eine Hand die einen Daumen drückt.
Wer war’s der die Pflaster der Vuccirà nass gemacht hat?
Wenn ich das rausfinde komm ich ihn umarmen
Und küss ihn überall
Ich verarsch’ euch alle
Auf diesen glitschigen Steinen schmeiss ich euch um,
Ohne dass ich Euch schubsen müsste
In der Tat (Hör mal, es waren vier, oder?):
Der Erste rutscht und der Zweite fällt über ihn
Der dritte sticht beide aus versehen ab und
Fällt auf einen Pflasterstein
Der Vierte dreht sich und dreht sich um
Er fühlt sich bedroht und haut ab!
Wie dem auch sei
Inmitten all der Leute
Bleiben nur meine Liebste und ich, die Ärmste!
Traumatisiert für den Rest ihres Lebens
Wenn ich sie reden höre… findet sie keine Worte
Sie versucht immer zu reden, aber das einzige was aus ihr rauskommt ist
Stump staz stupurutanz!
[1] Die Vuccirìa ist einer der Märkte Palermos, während der arabischen Besiedlung von Palermo (831-1072 AD) gegründet. Auf Sizilianisch wird der Terminus für “große Verwirrung” / “großes Getümmel” genutzt, kommt aber vom gleichen Ursprung der auch in verwandten Sprachen vorkommt, wie “boucherie” auf Französisch, “butcher” auf Englisch, “boqueria” auf Spanisch, die Orte beschreiben an denen Fleisch und auch Fisch verkauft wird. Jahrhundertelang basierte der Markt der Vuccirìa auf Lebensmitteln, hat aber im letzten Jahrzehnt den Look gewechselt. Auf Grund der vielzähligen Konkurrenz von Einkaufszentren und Supermärkten nimmt die Aktivität der Freiluft-Märkte ab, die sich gezwungen sehen auch des Nachts zu öffnen: Kurzum, Vuccirià wird Synonym von günstigem Alkohol, lauter Musik die ganze Nacht, Kassenzettel gibt es nicht. Heute ist es ein Ort des ungeregelten Nachtlebens von Palermo wo sich unterschiedlichste Palermitaner treffen: Studenten, 60 Jahre alte Obdachlose, 13 Jährige Jungs der sozial benachteiligten umliegenden Viertel, echte und falsche Künstler und “Tasci”, (“Prolls”, Plural von “Tascio” von Engl. Trash, wahrgenommen als Parasit, sozial vernachlässigt und unkultiviert). Das Lied “Vuccirìa” erzählt eine Geschichte aus der Sicht eines “Tascio”
[2] “Sangu ru sagnu r’i me’ vini” sizilianische Redensart, wörtlich “Blut meines Blutes”, meint üblich Sohn oder Tochter
[3] Forst Bier hat eine Fabrik in Palermo. U.a. auf Grund der niedrigen Logistik-Kosten ist es einer der günstigsten Getränke und d.e. das Bier der Arbeiter der “Palermo Calcio” Ultras, die alle in Forst Bier fast eine Religion sehen. Es ist natürlich das “offizielle” Bier der Vuccirìa
[4] Wie bereits erwähnt, Vuccirìa ist der Name des Marktes aber davon ableitend Synonym von “großer Verwirrung”, wovon sich das Sizilianische Wortspiel im Original ableitet.
[5] s. Fussnote 4.
[6] Von Arabisch “Balat”: Stein. Pflasterstein im Original-Text ist “Balat”, was genau die großen, schweren Pflastersteine beschreibt, die das Bild des historischen Stadtzentrums Palermos prägen. Das Sprichwort “die “Balate” der Vuccirìa trocknen niemals” ist ein altes Sprichwort und beschreibt einen Zustand der nie eintreffen wird.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Escapábamos ya desde pequeños
“Adelante, vía libre”
Arrojados a los callejones
Los pies en la tierra; en la cabeza, la guerra.
Mi madre se desmayaba
Con tiritonas,
Mientras que yo crecía con las manos en las caderas
Seguido por todos como el carro de los santos.
“Sangre de mis venas,
¡Si te cojo te doy en el trasero!”
Mi madre no sabe que me destruyo a base de Forsts2
Y luego salto como un grillo
Una sardina, encima de la silla
En la cabeza un quintal del gel
Haciendo cabriolas llego al tumulto
Pero, si no me ve, ¿qué puede comprender mi madre?
Yo busco el amor en medio del Garraffaello3.
Busca, busca, la plaza
Es un animal lleno lleno de cabezas, lleno de brazos.
En el cruce me encuentro con cuatro amigos míos
Se me pasa el desconcierto y comienza la Vuccirìa4
Aquí nadie nos dice nada
Nadie nos cuenta historias
Por la mañana grito
A mediodía grito
Por la tarde grito
Llega la noche y armo Vuccirìa
Gatos borrachos por todos lados
Uno a uno van cayendo como nísperos
Uno de ellos se aparta para vomitar
Y entonces veo a esta flor blanca, una yegua de raza,
Muy delicada, muy arreglada,
Que me dice “rasgúñame”
Con la mirada
Me bajo de la moto
En mi cabeza arranca la película y yo soy el actor
Es más, ella y yo desnudos, llenos de sudor
Nos reventamos los puntos negros después del amor
Me lleno de coraje y le digo: “¿Qué hacemos,
Nos hinchamos de cerveza hasta pasado mañana?”
No me había dado cuenta
Pero al lado de mi amor estaba su novio, armado
Con un cuchillo tan grande que parecían dos
Uno encima del otro, ¡qué gracioso!,
Miro alrededor y veo a otro
después a otro y a otro más…
Si me disculpara y me largara…
¿Crees que no me escaparía?
Pero ya me he convertido en un animal
Y me hice la antitetánica en Navidad
Por el mordisco de un perro,
Y el culo ya no me duele
Encuentro una voz y la lanzo sobre la Vuccirìa
“¡Ahora veremos quién es el que se echa atrás!”
Aquí nadie nos dice nada
Nadie nos cuenta historias
Por la mañana grito
A mediodía grito
Toda la vida grito
Llega la noche y armo Vuccirìa
“¿Quién mojó las balatas de la Vuccirìa?5”
Son cuatro contra uno
Lanzados amenazantes contra mí
La gente se aparta para mirar,
La plaza se abre en círculo de nariz, es un altar,
Y nosotros cinco allí en medio de la tabla de cortar
Me sube la fiebre
Cada vez que uno de ellos adelanta un pie
Se acercan pero yo no retrocedo
Como la mano que se cierne sobre el pulgar
“¿Quién fue el que mojó las balatas de la Vuccirìa?”
Si lo vengo a saber le voy a acariciar
Y luego lo mojo
¡Yo a vosotros os jodo!
Con estas balatas resbaladizas hago que os caigáis,
Sin necesidad de empujaros
Así pasó (veréis qué bueno, eran cuatro, ¿no?):
El primero se resbaló y el segundo le cayó encima
El tercero les acuchilló
Y se golpeó la cabeza contra una balata
El cuarto se gira y se vuelve a girar
Se siente amenazado y se larga
¿Cómo sucedió todo?
En medio de toda esa gente nos quedamos solos
Yo y mi amor, pobrecita,
Traumatizada para el resto de su vida
Si la oyeras hablar… se ha quedado sin palabras
Cada vez que lo intenta, solo logra decir:
“¡Stump staz stupurutanz!”
[1] La Vuccirìa es uno de los mercados a cielo abierto instalados por los árabes durante su permanencia en Palermo (831-1072 d.C.). El nombre en siciliano significa “vocerío, alboroto”, aunque deriva del mismo étimo que da origen a sus primos boucherie en francés, butchery en inglés y “boquería” en castellano, que designan puntos de venta de carne y pescado. Si bien durante siglos el mercado se ha sustentado en los bienes alimentarios, en la última década ha cambiado de look. A causa de la competencia de los centros comerciales que florecen en cada esquina, la actividad de los mercados a cielo abierto comienza a desinflarse y, para sobrevivir, se ven obligados a abrir por la noche: en resumidas cuentas, Vuccirìa se convierte en sinónimo de alcohol a muy bajo precio, música en la calle a todo volumen durante toda la noche, sin que nadie entregue siquiera un ticket. A día de hoy es el centro de la movida palermitana más caótica en la que de manera extraordinaria se encuentran todos los palermitanos: ya sean estudiantes de ingeniería, mendigos de sesenta años, chavales de trece años del barrio más popular, artistas reales o fingidos o los “tasci” (del inglés trash, se trata del macarra palermitano, parásito humanoide, descuidado socialmente e incivil). La canción “Vuccirìa” habla de la historia de un “tascio” contada en primera persona.
[2] En Palermo hay un establecimiento de cerveza Forst. Al no sufrir los costes de transporte, es una de las bebidas alcohólicas que cuesta menos y, por tanto, la cerveza de los albañiles y de los trabajadores más humildes, de los ultras del Palermo que la han convertido en una verdadera religión. Y, como es natural, es la cerveza oficial de la Vuccirìa.
[3] Garraffaello es una de las plazas principales del mercado.
[4] Como decíamos arriba, Vuccirìa es el nombre del mercado pero también es sinónimo de “vocerío, alboroto”. De ahí el juego de palabras en siciliano.
[5] Del árabe balat, “piedra”. Preferimos no traducir este término con el cual se identifica el pavimento típico de una buena parte del centro histórico palermitano, compuesto por sampietrini rudimentarios y de grandes dimensiones. “Las balatas de la Vuccirìa nunca se secan” es un dicho muy usado en Palermo para designar una acción que no tendrá lugar nunca.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Escapar quando éramos moleques
“Rua deserta, estrada aberta!”
Largados lá, em qualquer beco
Pé na terra, eu penso em guerra.
Minha mãe até desmaiava,
E convulsionava
Enquanto eu crescia com as mãos na cintura
E todo mundo me seguia, como carruagem de santo.
“Sangue do sangue dentro das minhas veias
Se eu te pego te faço ver estrelas!”
Minha mãe nem sonha que eu me acabo de Forst2
Depois saio pulando como um grilo
Uma sardinha, sobre a sela
Na cabeça meio quilo de gel
Chego empinando no meio da baderna
Mas minha mãe, o que ela quer saber se não me vê?!
Procuro um amor em meio a Garraffaello3 .
E busca, busca, a praça
É um bicho, um montão de cabeças, cheio de braços
No meio da encruzilhada encontro quatro amigos meus
Ali se acaba a confusão pra começar a Vuccirìa4
Mas não existe quem me diga nada
Não tem ninguém que me conte fábulas
De manhã sou eu quem grito
Meio dia eu também grito
A noite inteira é gritaria
Madrugada, eu faço Vuccirìa
Gatos bêbados nas esquinas
Um por um, caindo igual tangerinas
Quando um deles, só pra vomitar, se inclina
Enquanto eu vejo uma flor branca, é uma égua de raça
Muito delicada, toda arrumada
Ela pensa que me diz “me arranha”
Só de olhar
E eu desço da minha moto
Na cabeça vejo um filme, e eu sou o ator
Melhor, pelados, eu e ela, suados os dois
E depois de se enroscar a gente espreme uns quantos cravos
Então me encho de coragem e lhe digo: “Vem cá,
Que tal encher a cara até depois da amanhã?”
Não me dei conta
Que ao lado do meu amor, tinha um rapaz bem armado
Com um facão, tão grande que pareciam dois
Um em cima do outro, simpático,
Eu olho em volta e vejo outro,
Depois outro, depois um outro…
Se me desculpasse e me safasse
Mas pensa que eu vou deixar barato?!
Agora que eu já virei bicho
E mais, me vacinei agora nesse Natal
Uma mordida de cão
E bunda já nem dói mais
Encho meu peito e grito em meio à Vuccirìa:
“Agora eu quero ver quem é o covarde!”
Mas não existe quem me diga nada
Não tem ninguém que me conte fábulas
De manhã sou eu quem grito
Meio dia eu também grito
A vida inteira é gritaria
Madrugada, eu faço Vuccirìa
“Quem molhou as pedras da Vuccirìa?5“
Eles são quatro contra um,
Vêm avançando ferozmente, e eu aqui
O povo se afasta pra olhar
A praça, as caras em volta, um altar
E lá estamos nós cinco, no meio da multidão
Sinto aumentar minha febre
A cada vez que um deles avança um passo
Se aproximam, mas nem por isso eu me afasto
Mais parecem quatro dedos apertando o polegar.
“Quem foi que molhou as pedras da Vuccirìa?”
Ah se eu descubro! Eu pego essa pessoa,
Abraço e beijo o copo inteiro
E vocês?! Eu aniquilo!
Com essas pedras molhadas, eu faço cair
Sem nem precisar empurrar
De fato (escuta só, eram quatro não?):
O primeiro escorregou, o segundo tropeçou em cima
O terceiro crava o canivete por engano
E cai de cara
O quarto, se virou, revirou,
Se sentiu ameaçado, então se safou
Como foi, como não foi?
E no meio daquela gente só sobramos nós dois
Eu e o meu amor, coitadinha
Traumatizada pro resto da vida.
Se ela tenta falar, não sai uma palavra
Mesmo insistindo em tentar, ela só consegue dizer:
“Stump staz stupurutanz!”
[1] Vuccirìa é um dos mercados a céu aberto criado pelos árabes durante a sua permanência em Palermo (831-1072 d.C.). O nome em siciliano significa “grande confusão”. A expressão deriva do mesmo termo que dá vida ao francês “boucherie”, ao inglês “butcher” e ao espanhol “boqueria”, os quais designam locais de venda de carne e peixe. Se durante séculos o mercado se sustentou da venda de bens alimentares, na última década este espaço popular mudou o seu aspecto. Por causa da concorrência dos centros comerciais que se multiplicam a cada esquina, a atividade dos mercados a céu aberto pouco a pouco se desinfla, e para sobreviver os comerciantes se vêem obrigados a abrir também à noite. E à consequência da nova atividade a Vuccirìa se torna sinônimo de álcool a baixíssimo preço, música a todo volume nas ruas madrugada afora e comércio informal. Atualmente é o ponto de encontro mais desregrado do movimento noturno de Palermo onde, extraordinariamente, todos os palermitanos se misturam: o estudante de engenharia, o mendigo, os meninos de 13 anos da periferia, artistas reais ou não, homens, mulheres, crianças, e o grupo que pertence à categoria “tascio” (que vêm do inglês “trash”, e é uma espécie de cafona ao extremo, socialmente intratável, incômodo e nada cívico). A canção “Vuccirìa” é a história de um belo exemplar de “tascio”, contada em primeira pessoa.
[2] Forst é o nome de uma marca de cerveja muito popular em Palermo. E por ser de produção local é a bebida mais acessível, e por isso tornou-se a bebida dos operários, dos trabalhadores mais humildes e dos torcedores do time de futebol Palermo, que fizeram da Forst uma religião. Por essas e outras, ela é a cerveja oficial da Vuccirìa.
[3] Garraffello é o nome de uma das principais praças do mercado.
[4] Vuccirìa, como foi dito anteriormente, é nome do mercado, mas é também sinônimo de “grande confusão”. É dali que nasce este jogo de palavras em siciliano.
[5] “As pedras da Vuccirìa não secam nunca” é um dito popular de Palermo que se refere a algo que nunca vai acontecer.
Rimmillu ru’ voti
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti
Quando c’è caldo e io sento freddo
Tu avvolgimi con tutte le tue coperte
Aiutami a cercare le mie, ché le mie le ho perse
E dimmi che non è successo niente
Dimmelo due volte (x2)
Quando io mi intestardisco sulla gente
Cantami una canzone con la tua voce
E scappiamo in un paese senza croci
E dimmi che non ci può succedere niente
Dimmelo due volte (x2)
Quando sono il più cattivo mi devi capire
Perché sono troppe cose e faccio bile1
Ma tu capisci, forse pure troppo bene
E dici che non è successo niente però
Dimmelo due volte
E dici che non è successo niente, vabbè
Dimmelo due volte
Quando cade il cielo e tu non ce la fai più
Che il cielo cade a terra e tinge tutto di blu
Mi vergogno un pochino ma vieni dove sai tu
Che devo dirti una cosa urgente
Non è successo niente
Vita mia, non è successo niente
[1] La credenza popolare sostiene che in presenza di fattori negativi quali eccessi d’ira, d’invidia e simili, la bile possa accumularsi fino a fare esplodere il sacchetto della cistifellea, portando alla morte. Fari ‘a bili è un’espressione molto usata a Palermo. Si potrebbe tradurre con “prendersela a male” ma così facendo restituiremmo la valenza quotidiana della frase ma non quella poetica
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Tell me twice
When It’s hot and I feel cold
Come and wrap me with all your blankets
Help me find mine because I’ve lost them
And tell me that nothing happened
Tell me twice
When I puzzle over people
Come and sing to me a song with your voice
And let’s escape to a land with no crosses
And tell me that nothing can happen to us
Tell me twice
When I’m the meanest, you have to understand me
Because I’m too many things and I get upset
But you understand me, maybe too well
And tell me that nothing happened, but
Tell me twice
And tell me that nothing happened, ok
Tell me twice
When the sky falls and you can’t take it anymore
Because the sky falls to the ground and paints it all blue
I feel a bit ashamed, but come, you-know-where
Because I have to tell you something urgent
Nothing happened
Vita mia1 , nothing happened
[1]Sicilian language is full of carnal terms of affection, very hard to translate adequately. Ciatu miu (breath of mine), sangu miu (blood of mine), vita mia (life of mine), cuore miu (heart of mine). In these cases we’ve chosen not to translate them.
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Quand il fait chaud et que j’ai froid,
Entoure moi de toutes tes couvertures
Aide moi à chercher les miennes
Dis moi qu’il ne s’est rien passé
Dis le moi deux fois
Quand je ne comprends plus les gens
Chante moi une chanson de ta douce voix
Et partons pour un pays sans croix
Et dis moi que rien ne nous arrivera
Dis le moi deux fois
Quand je suis le plus méchant comprends moi
Car je ne suis pas qu’une personne et cela m’empoisonne
Mais tu le sais et peut-être même trop
Et me dis qu’il ne s’est rien passé mais
Dis le moi deux fois
Dis moi qu’il ne s’est rien passé, d’accord…
Dis le moi deux fois
Quand le ciel tombe et que tu n’y arrives plus
Quand le ciel s’écroule et peint tout en bleu
J’ai un peu honte mais viens où tu sais bien
Faut que je te dise une chose urgente
Il ne s’est rien passé
Mon “tout”, il ne s’est rien passé
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Wenn es heiss ist und mit kalt
Wickelst du mich in all deine Decken ein
Hilf mir meine zu finden, weil ich sie verloren habe
Und sag mir dass nichts passiert ist
Sag’s mir zwei mal
Wenn ich über die Leute grübel
Sing mir ein Lied mit deiner Stimme
Und lass uns in ein Land ohne Kreuze flüchten
Und sag mir dass uns nichts passieren kann
Sag’s mir zwei mal
Wenn ich der fieseste von allen bin, musst du mich verstehen
Ich bin von allem zu viel und das lässt mich durchdrehen
Aber du verstehst mich, vielleicht zu gut
Und sag mir dass nichts passiert ist, aber
Sag’s mir zwei mal
Und sag mir dass nichts passiert ist, nun gut
Sag’s mir zwei mal
Und wenn der Himmel fällt und du hälst es nicht mehr aus
Dass der Himmel auf die Erde fällt und alles blau tüncht
Ich schäme mich etwas aber komm, du weisst wohin
Weil ich dir was drigendes sagen muss
Nichts ist passiert
Mein Leben1 , nichts ist passiert
[1] Die Sizilianische Sprache ist voll von körperlichen Ausdrücken der Zuneigung, unmöglich es adäquat zu übersetzen: “Ciatu miu” (Mein atem), “sangu miu” (Mein Blut), “vita mia” (Mein Leben), “cuore miu” (Mein Herz). Daher die wörtliche Übersetzung
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Cuando hace calor y yo tengo frío
Envuélveme con todas tus mantas
Ayúdame a encontrar las mías, que las he perdido
Y dime que no ha pasado nada
Dímelo dos veces (x2)
Cuando cavilo demasiado sobre la gente
Cántame una canción con tu voz
Y escapemos a un país sin cruces
Y dime que no nos puede pasar nada
Dímelo dos veces (x2)
Cuando soy el más malo me tienes que comprender
Porque soy demasiadas cosas y se me revuelve la bilis
Pero tú comprendes, puede que hasta demasiado bien
Y dices que no ha pasado nada (pero)
Dímelo dos veces
Y dices que no ha pasado nada (está bien)
Dímelo dos veces
Cuando el cielo cae y tú ya no aguantas más
Porque el cielo cae sobre la tierra y lo tiñe todo de azul
Me avergüenzo un poquito pero ven donde ya sabes
Que te tengo que decir una cosa urgente
No ha pasado nada
Mi vida, no ha pasado nada
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Quando faz calor e eu sinto frio
Tu com o teu cobertor me dás abrigo
Me ajude a procurar o meu, que está perdido
Fale que nada disso aconteceu
Me fale duas vezes
Quando não suporto estar com tanta gente
Cante-me canções com a tua voz doce
Fugiremos longe, para um país sem cruzes
E fale que nada pode nos acontecer
Me fale duas vezes
Quando sou cruel, e deves compreender-me
Pois sou tantos, e se faço, é sem saber
E tu compreendes, talvez até muito bem
Me fale que nada aconteceu, porém
Me fale duas vezes
Me fale que nada aconteceu, pois bem
Me fale duas vezes
Quando o céu desaba e tu não podes mais
O céu cai na terra e tinge as coisas de azul
Eu me acanho assim… vem cá, onde sabes tu
Pois devo dizer-te uma coisa urgente
Não aconteceu nada
Vida minha, não aconteceu nada
Es mi mai
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Sei così piccola, piccola mia
Che quando passi almeno una si indispettisce
Sei così piccola, piccola mia
Che ti metto in un paniere e ti guardo
E sono piccolo pure io
Fai spazio pure a me
In questo paniere e se
Chiudi gli occhi li chiudo pure io
Diventa una mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Guarda là sotto che piccoli che sono
Sono come te, sono come te…
Sono come…
Sono piccoli come me
Se li vedi da qua sopra
Sono formiche
E stai pensando quello che penso io?
Salite tutti sopra
La nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Non ci torno più…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
You are so small, my little one
So that when you pass by at least one girl saddens
You are so small, my little one
So I can put you in a basket and stare at you
And I become as small as you
Make some room for both of us
In this basket and if
You close your eyes, I close mine too
It becomes an air balloon
And flies away…
Yeehaw! Yeehaw! Yeehaw!
Es mi mai, mi mai!
Look down there how small they are
They are just like you, they are just like you
They are just like…
They are just like me
If you look at them from up here
They are like so many ants
Do you think what I think too?
…Everybody, come up here!
Inside our balloon!
Yeehaw! Yeehaw! Yeehaw!
Es mi mai, mi mai!
I’m not coming back…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Tu es si petite, ma petite
Que lorsque tu passes, un au moins se met en colère
Tu es si petite, ma petite
Que je te met dans un panier et t’observe
Et je suis petit, moi aussi
Fais moi de la place
Dans ce panier et si
Tu fermes les yeux, je les ferme aussi
Il devient une montgolfière
Et s’envole, s’envole…
Y-ah!Y-ah!Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Regardes là-dessous qu’ils sont bouts de choux!
Ils sont comme toi, ils sont comme toi
Ils sont…
Ils sont petits comme moi,
Si tu les vois d’en haut
Ce sont des fourmis
Tu penses à ce que je pense?
Montez toutes à bord
Notre montgolfière!
Y-ah!Y-ah!Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Je redescends plus…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Du bist so klein, meine Kleine
Dass wenn du vorbeigehst, wenigstens eine etwas ärgerlich wird
Weil Du so klein bist, meine Kleine
Dass ich dich in einen Korb setzen kann und anschauen
Und so klein bin ich jetzt auch
Mach ein bisschen Platz für mich
In diesem Korb
Und wenn du deine Augen schliesst und ich auch meine
Wird er zu einem Heißluftballon
Und fliegt weg…
Juhu!
Es mi mai, mi mai!
Schau da unten wie klein sie sind
So wie du, genau so wie du
So wie…
So klein wie ich
Wenn du sie von hier oben siehst
Sind sie wie Ameisen
Und denkst du auch was ich denke?
… kommt alle nach hier oben!
In unseren Heißluftballon
Juhu!
Es mi mai, mi mai!
Ich geh dahin nicht zurück…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Eres tan pequeña, pequeña mía
Que cada vez que pasas como poco una se ofende
Eres tan pequeña, pequeña mía
Que te meto en un cesto y te miro
Y también yo soy pequeño
Déjame sitio también a mi
En este cesto y si
Cierras los ojos los cierro yo también
Se convierte en un globo
Y vuela, vuela…
Yee-ha! Yee-ha! Yee-ha! (x2)
Es mi mai, mi mai
Mira allí abajo qué pequeños que son
Son como tú, son como tú
Son como…
Son pequeños como yo
Si los miras desde aquí arriba
Son hormigas
¿Piensas lo mismo que yo?
¡Todos a nuestro
Globo!
Yee-ha! Yee-ha! Yee-ha! (x2)
Es mi mai, mi mai
No regresaré jamás…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Tão pequenina, pequena minha
Que quando passava as outras se mordiam
Tão pequenina, pequena minha
Que eu te ponho numa cesta de palhinha
Eu também sou pequenininho
Deixa espaço aqui pra mim
Nessa cestinha
Fecha os olhos, fecho os meus também
Faça ela virar balão, esfera
E voa, voa…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Olha pra baixo, pontinhos no chão
São como você, são como você, são como você
São como você
Sou pequenininho assim
Se olhar daqui de cima
São formiguinhas
Está pensando o mesmo que eu pensei
Cabe todo mundo junto
Aqui na nossa esfera
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Eu não volto mais…
Sfardo
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Io non so niente
E ti guardo sempre
Notte e giorno, giorno e notte
Guardo te
E non so niente
Io non ho niente
Però ti do da mangiare
Il mio cuore, il cuore mio
Te lo regalo
Lo puoi masticare
Ma non te ne andare, dove vai?
Uno strappo nell’anima mi fai
Ma non te ne andare, dove vai?
Non mi dire niente
Guarda, non mi guardare
Mi angoscio1 e mi strappo i capelli
Sangue così non ne voglio buttare
E non sento niente
Mangio sciapo e bevo sale
E sento un odore di cielo che
Mi fa dannare
Ma non te ne andare, dove vai?
Uno strappo nell’anima mi fai
Ma non te ne andare, dove vai?
Non devi tornare più
Se te ne vai
[1] Il termine ‘Ngusciari descrive quel momento in cui il neonato che ha tanto pianto riprende fiato rumorosamente. La traduzione in questo caso fa riferimento solo allo stato d’animo che genera questo fenomeno, il quale è manifesto nella radice della parola.
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Shatter
I don’t know anything
And always look at you
Night and day, day and night
I look at you
And I don’t know anything
I don’t have anything
But I keep on feeding you
My heart, this heart of mine
Is yours
You can chew it
But don’t go away, where do you go?
You open a crack deep in my soul
But don’t go away, where do you go?
Don’t tell me anything
Look, don’t look at me
I gasp and tear out my hair
I don’t want to spill this blood
And I feel nothing
I eat bland and drink salt
And I smell this scent of sky that
Makes me crazy
But don’t go away, where do you go?
You open a crack deep in my soul
What… don’t you know?
But don’t go away, where do you go?
Don’t you ever come back if you go away
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Je ne sais rien
Et te regarde tout le temps
Jour et nuit, nuit et jour
Je te regarde
Et ne sais rien
Je n’ai rien
Mais je t’offre à manger…mon coeur
Mon coeur, Je te l’offre
Tu peux le mâcher
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Tu m’a déchiré l’âme
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
N’essayes même pas,
Allez ne me regarde pas
Je m’angoisse et m’arrache les cheveux
Je ne perdrais pas ainsi mon sang
Et je ne sens rien
Je mange sans saveur et bois du sel
Et je sens une odeur de Ciel
Qui me font maudire
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Tu m’a déchiré l’âme
Quoi? Ne le sais tu pas?
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Ne reviens pas si tu t’en vas
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Ich weiss nichts
Und gucke dich immer an
Nacht und Tag und Tag und Nacht
Gucke ich dich an
Und ich weiss nichts
Ich habe nichts
Aber ich geb’ dir immer was zu Essen
Mein Herz, dieses mein Herz
Ich schenk es dir
Iss es ruhig
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Du reisst meine Seele ein
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Sag mir nichts
Schau, schau micht nicht an
Ich schnappe nach Luft und reiße mir die Haare aus
So will ich kein Blut vergießen
Und ich fühle nichts
Ich esse fad und trinke Salz
Und ich rieche den Himmel der
mich fluchen lässt
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Du reisst meine Seele ein
Was… weisst du das nicht?
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Komm niemals zurück wenn du gehst
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Yo no sé nada
Y te miro siempre
Día y noche, noche y día
Te miro
Y no sé nada
Yo no tengo nada
Pero te doy de comer
Mi corazón, mi corazón
Te lo regalo
Lo puedes masticar
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
Un desgarro en el alma me provocas
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
No me digas nada
Mira, no me mires
Me angustio1 y me arranco los pelos,
No quiero derramar una sangre como esta
Y no siento nada
Como soso y bebo sal
Y siento un olor de cielo que
Me aflige
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
Un desgarro en el alma me provocas,
¿No lo sabes?
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
No vuelvas si te vas
[1] El término “’Ngusciari” describe el momento en el que el neonato recupera el aliento ruidosamente. En este caso, la traducción solo recoge el estado de ánimo que este fenómeno genera y que se manifiesta a través de la raíz de la palabra.
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Eu não sei de nada
Estou te olhando sempre
Noite e dia, dia e noite
Olhando-te
Eu nada sei
Eu não tenho nada
Mas de comer posso te dar
Meu peito, meu coração
Eu te regalo
Pode devorar
Mas não vá embora, aonde vai?
Um rasgo na alma que me faz
Mas não vá embora assim, aonde vai?!
Não me diga nada
Olha aqui, não me olhe
Angustiado eu arranco os cabelos
Cuspir sangue assim não quero
Eu que nada sinto
Como insosso e bebo sal
E sinto um cheiro de céu que
É pura maldição
Mas não vá embora, aonde vai?!
Um rasgo na alma que me faz
Quem faz?! Você bem sabe
Mas não vá embora assim, aonde vai?!
E se você se for não volte nunca mais
Iccati sangu
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Da questa parte
Io prego
Che ci abbracciamo nelle stelle
Tutti insieme
Di notte lancio un urlo
Dall’altra parte
Perché non mi rispondete?
Non mi rispondono mai
Se non piove questa preghiera è fatta di fiamme…
Da questa parte
Io butto voci e prego
Ogni sera, ogni sera, ogni sera
Tiro pugni all’aria
E mi stanco il doppio
Perché non mi rispondete?
Non mi rispondono mai
Se non piove questa preghiera è fatta di fiamme
Ne faccio un’altra e vi infuoco
Buttate sangue da un’altra parte
Che è, che c’è? Guarda che do fuoco pure a te
Buttate sangue da un’altra parte
Che fai, dove vai?
Vedi, vedi, vedi che non ce la fai ad andartene da qua
Fa un caldo in inverno
Da questa parte
C’è una luce che sembra agosto
Peccato per le mani mie
E piove, dal cielo piove sangue
Mi faccio un bagno
Buttate sangue da un’altra parte
Che è, che c’è? Guarda che do fuoco pure a te
Buttate sangue da un’altra parte1
Che fai, dove vai?
Vedi, vedi, vedi che non ce la fai ad andartene da qua
[1] L’idiotismo “buttare sangue” è insieme una maledizione, un invito e un augurio. Con questa traduzione abbiamo voluto mantenere l’immagine e l’azione contenuta nella frase originale.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Go throw your blood
Here on this side
I pray
That we will hug in the stars
Altogether there
At night I throw a voice1
To the other side
Why don’t you ever answer?
They never answer at all
If it doesn’t rain, this prayer is made of flames
Here on this side
I throw voices and I pray
Every night, every night, every night
I throw punches at the air
And I get tired twice
Why don’t you ever answer?
They never answer at all
If it doesn’t rain this prayer is made of flames
I pray some more and set you on fire
Go throw your blood away from here
What are you looking at? I’ll set you on fire too
Go throw your blood away from here
Where do you think you’re going?
You haven’t got the guts to back off
It’s so warm in the winter
Here on this side
A light, it looks like August
What a shame for my hands!
It’s raining, from the sky it’s raining blood
I’m going to bathe
Go throw your blood away from here2
What are you looking at? I’ll set you on fire too
Go throw your blood away from here
Where do you think you’re going?
You haven’t got the guts to back off
[1] “To throw voices” in Sicilian means “to shout, to yell”: translating it, we would have lost the figurative power of the idiomatic frase.
[2] The idiom “to throw one’s blood” is at the same time a curse, an invitation and an omen. With this translation we wanted to maintain the image and the action contained in the original frase.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Par ici
Je prie
qu’on s’embrasse tous ensemble
Dans les étoiles
La nuit, je lance un cri
par là
Mais vous répondez pas?
Y me répondent jamais
S’il ne pleut pas, cette prière est faite de flammes, de flammes
Par ici
Je crie et je prie
Chaque soir, chaque soir, chaque soir
Je lance mes poings en l’air
Et me fatigue le double
Mais vous répondez pas?
Y me répondent jamais
S’il ne pleut pas, cette prière est faite de flammes, de flammes
J’en refait une et vous enflamme
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici1
Quoi? Quoi? Prends garde à mes flammes toi aussi
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Que fais tu? Où vas tu?
Tu le vois, tu le vois, tu le vois que t’y arrive pas, à t’en aller de cet endroit?
Il fait une chaleur en hiver
Par ici
Il y a une lumière, on croirait Août
Dommage pour mes mains
Et il pleut du sang, le ciel saigne,
Je me baigne
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Quoi? Quoi? Prends garde à mes flammes toi aussi
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Que fais tu? Où vas tu?
Tu le vois, tu le vois, tu le vois que t’y arrive pas, à t’en aller de cet endroit?
[1] Le terme “Buttare Sangue” jeter du sang est à la fois une malédiction, une invitation et un souhait. Avec cette traduction, nous souhaitions maintenir l’image et l’action contenue dans la phrase originale.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Auf dieser Seite hier
Bete ich
Dass wir uns in den Sternen umarmen
Alle zusammen
Des Nachts schmeiße ich eine Stimme1
Auf die andere Seite
Wieso antwortest du denn nie?
Die antworten nie
Wenn es nicht regnet, ist dieses Gebet aus Flammen
Auf dieser Seite hier
Schmeiße ich die Stimmen und bete
Jeden Abend, jeden Abend, jeden Abend
Ich boxe in die Luft
Und werde doppelt so müde
Wieso antwortet ihr mir nicht?
Ihr antwortet mir nie
Wenn es nicht regnet, ist dieses Gebet aus Flammen
Ich bete nochmal und zünde euch damit an
Vergeudet euer Blut wo anders2
Was ist, was ist? Ich setze auch dich in Flammen
Vergeudet euer Blut wo anders
Was machst du? Wohin gehst du?
Sieh, sieh, sieh dass du es nicht schaffst weg zu gehen
Es ist so warm im Winter
hier drüben
Das Licht ist wie im August
Wie schade um meine Hände
Und es regnet, vom Himmel tropft das Blut
Ich bade
Vergeudet euer Blut wo anders
Was ist, was ist? Ich setze auch dich in Flammen
Vergeudet euer Blut wo anders
Was machst du? Wohin gehst du?
Sieh, sieh, sieh dass du es nicht schaffst weg zu gehen
[1] “Stimmen schmeißen” auf Sizilianisch bedeutet “Rufen, Schreien”: Eine nicht wörtliche Übersetzung wird nicht gerecht.
[2] Das Idiom “Das Blut schmeissen”, “Buttare Sangue” ist gleichzeitig ein Fluch, eine Einladung und ein Omen.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
En este lado
Oro
Para que nos abracemos en las estrellas
Todos juntos
Por la noche lanzo un grito
Al otro lado
¿Por qué no me respondéis?
Nunca me responden
No llueve, esta oración está hecha de llamas…
En este lado
Grito y oro
Cada noche, cada noche, cada noche
Doy puñetazos al aire
Y me canso dos veces
¿Por qué no me respondéis?
Nunca me responden
No llueve, esta oración está hecha de llamas…
Oro de nuevo y os prendo fuego
Dejaos la sangre en otra parte1
¿Qué pasa contigo2? Mira que te prendo fuego a ti también
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué haces?, ¿dónde vas?
Mira, mira, mira que no eres capaz de irte de aquí
Hace un calor en invierno
En este lado
Una luz que parece agosto
Una pena por mis manos
Y llueve, del cielo llueve sangre
Me doy un baño
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué pasa contigo ? Mira que te prendo fuego a ti también
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué haces?, ¿dónde vas?
[1] El modismo “dejarse la sangre” es al mismo tiempo un maleficio, una invitación y un augurio. En esta traducción hemos intentado mantener la imagen y la acción contenidas en la expresión original.
[2] En Sicilia, cuando alguien quiere asumir una actitud amenazadora saca a pasear un buen “Chi è, chi c’è?”. En castellano hemos optado por una expresión similar.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Do lado de cá
Eu rezo
Nos abraçamos entre as estrelas
Todos juntos
À noite eu solto um grito
Do lado de lá
Porque não me respondem?!
Não me respondem jamais
Se não chove, essa oração se faz em chamas
Do lado de cá
Solto um grito e rezo
Toda noite, toda noite, toda noite
Golpeio o ar com mãos
E me canso o dobro
Porque não me respondem?
Não me respondem jamais
Se não chove, essa oração se faz em chamas
Eu faço outra e ateio fogo
Cospe esse sangue em outro lugar
O que foi, o que há? Olha que eu te cuspo fogo bem aqui
Cospe esse sangue em outro lugar
O que faz, aonde vai?
Veja, veja bem, que você nem se atreve a se aproximar
Faz calor nesse inverno
Do lado de cá
Tem tanta luz que parece agosto
Lamento por minhas mãos
E chove, lá do céu chove sangue
No sangue eu me banho
Cospe esse sangue em outro lugar1
O que foi, o que há? Olha que eu te cuspo fogo bem aqui
Cospe esse sangue em outro lugar
O que faz, aonde vai?
Veja, veja bem, que você nem se atreve a se aproximar
[1] “Iccati sangu a ghiri ddà” é uma frase siciliana um tanto quanto agressiva, que significa “vai cuspir sangue longe daqui” ou “vai cuspir sangue em outro lugar”, usada em Palermo como expressão de ira contra alguém.
Wild Rosalia
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Venti giorni e venti notti
Che sto cavalcando per baciarti
Se era per te, se era per te
Ci saremmo divisi
Nelle taverne più buie
Tutti i più dispettosi ti accarezzano
Io penso a te, poi penso a me
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
è da un mese che grido a squarciagola per te
Wild, wild, wild Rosalia
Tu sei selvaggia come me
Sotto il sole più dispettoso
Quando la luna è un buco e sento i diavoli
Io penso a te, stra-penso a te
My Rosalia!
Quando mi hai sparato, sangue mio
Mi è salita una febbre rossa
Fin dentro le ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Addirittura sto raccogliendo fiori per te
Wild, wild, wild Rosalia
Sbatto la testa al muro e bevo sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di te
Io inizio a litigare
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Io voglio te, io voglio solo te!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi un bacio, solo uno dai!
Senza di me
Chi non se la passa alla grande?
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Twenty nights and twenty days now
I’ve been riding to come and kiss you
If it had been for you, if it had been for you
We’d have broken up!
In the darkest tavern
All the meanest flatter you
I think about you, then I think about me
O Rosalia!
Wild wild wild Rosalia
Now it’s a month I’ve been yelling for you
Wild wild wild Rosalia
You are wild just like me
Under the most annoying sun
When the moon is a hole and I see devils everywhere
I think about you, I super-think about you
O Rosalia!
When you shot me, sangu miu1
I caught a red fever
Deep into my bones
It’s rubella2 !
Wild wild wild wild Rosalia!
I’ve been long here gathering these flowers for you!
Wild wild wild wild Rosalia
Banging my head on the wall and drinking sangria
Wild wild wild Rosalia
Without you
I start falling out
Wild wild wild Rosalia, Rosalia
I want you, I want only you
Kiss me once more, just once, come on!
Wild wild wild Rosalia
Without me
Who doesn’t enjoy it?
[1]Sicilian language is full of carnal terms of affection, very hard to translate adequately. Ciatu miu (breath of mine), sangu miu (blood of mine), vita mia (life of mine), cuore miu (heart of mine). In these cases we’ve chosen not to translate them.
[2]Rubella is rosolia in Italian. The resemblance between “Rosalia” and “rosolia” is a play on words hardly translatable in English.
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Vingt jours et vingt nuits
Que je chevauche pour t’embrasser
Si c’était ton seul choix
On se serait serait déjà quitté
Dans les plus sombres tavernes
Les malandrins te caressent
Je pense à toi et puis à moi,
Oh, Rosalia
Wild, Wild, Wild Rosalia
Ça fait un mois que j’hurle pour toi
Wild, Wild, Wild Rosalia
Tu es sauvage comme moi
Sous le plus accablant des soleils
Quand la lune est un trou et que j’entends les diables
Je pense à toi, intensément
Oh, Rosalia
Quand tu m’as tiré dessus, mon adorée
La fièvre rouge est monté
Jusqu’à l’os,
C’est Rosolia
Wild, wild, wild Rosalia
J’ai même cueilli des fleurs pour toi
Wild, Wild, Wild Rosalia
Je me tape la tête contre les murs et bois de la sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Sans toi
Je perds mon sang froid
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Je te veux toi et seulement toi!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Donne moi un baiser, juste un allez!
Sans moi
Qui ne s’amuserait pas?
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Seit zwanzig Nächten und zwanzig Tagen
Reite ich nur um dich zu küssen
Wenn’s nach dir gegangen wäre, wenn’s nach dir gegangen wäre
Hätten wir uns schon verlassen
In den dunkelsten Spelunken
Sind die fiesesten Gestalten hinter dir her
Ich denke an dich, dann an mich
Oh Rosalia!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Seit einem Monat weine ich dir hinterher
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Du bist genau so wie ich
Unter der nervigsten Sonne
Wenn der Mond ein Loch ist und ich überall Teufel sehe
Denke ich an dich, denke ich total an dich
Oh Rosalia!
Als du auf mich geschossen hast, mein Blut1
bekam ich Scharlach-Fieber
Bis tief in meine Knochen
Es sind Röteln2!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ich bin hier und pflück’ dir sogar Blumen
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Haue mit dem Kopf gegen die Wand und trinke Sangria
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ohne dich
Streite ich mich nur
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ich will dich, ich will nur dich
Küss mich noch mal, noch ein mal, komm schon!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ohne Mich
wem gehst es nicht gut?
[1] Die Sizilianische Sprache ist voll von körperlichen Ausdrücken der Zuneigung; unmöglich es adäquat zu übersetzen: “Ciatu miu” (Mein Atem), “sangu miu” (Mein Blut), “vita mia” (Mein Leben), “cuore miu” (Mein Herz), daher die wörtliche Übersetzun.
[2] Scharlach ist “Rosolia” im Italienischen und bietet sich daher für ein Wortspiel mit “Rosalia” an
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Hace veinte noches y veinte días
Que cabalgo para besarte
Si fuera por ti, si fuera por ti
Nos hubiéramos separado
En las tabernas más oscuras
Los más desdeñosos te acarician
Yo pienso en ti, luego pienso en mí
¡Oh Rosalía!
Wild, wild, wild Rosalía
Desde hace un mes lanzo gritos por ti
Wild, wild, wild Rosalía
Eres salvaje como yo
Bajo el sol más irritante
Cuando la luna es un agujero y escucho a los diablos
Pienso en ti, pienso mucho en ti
¡Oh Rosalía!
Cuando me disparaste, sangre de mis venas,
Me caló una fiebre roja
Hasta dentro de los huesos
¡Es rubeola1!
Wild, wild, wild, wild Rosalía
Estoy tan mal que recojo flores para ti
Wild, wild, wild Rosalía
Golpeo la cabeza contra la pared y bebo sangría
Wild, wild, wild, wild Rosalía
Sin ti
Me peleo
Wild, wild, wild Rosalía, Rosalía
Te deseo a ti, solo te deseo a ti
Wild, wild, wild Rosalía
Dame un beso, solo uno ¡venga!
Sin mí
¿Quién no se lo pasa en grande?
[1] En siciliano y en italiano “rubeola” se dice rosolia, creando un juego de palabras intraducible en castellano.
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Vinte dias, vinte noites
Que eu cavalgo só para beijar a ti
Se era por ti, se era por ti
Estaríamos separados
Nas tavernas mais escuras
Tantos impostores te acariciarão
Eu penso em ti, eu penso em ti
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Faz um mês que eu solto mil gritos por ti
Wild, wild, wild Rosalia
Tu és tão selvagem quanto eu
Sob o sol mais impiedoso
Quando a lua é um furo e eu sinto os demônios
Eu penso em ti, só penso em ti
Oh Rosalia!
Depois do teu disparo, vida minha
Contraí uma febre rubra
Até o rubro do osso
É Rosolia1
Wild, wild, wild Rosalia
Em delírios colho flores para ti
Wild, wild, wild Rosalia
Bato a testa no muro e depois bebo sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Pois eu sem ti
Sou rebeldia
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Desejo-te, eu só desejo a ti
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Vem me dar um beijo, quero um, só pra mim
[1] Rosolia em siciliano significa rubéola. A semelhança com o nome Rosalia cria um jogo de palavras intraduzível para o português.
Di cu sì
Di cu sì
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Vengono gli indiani
Sono troppi, non li so contare
Qua non possiamo stare
Dobbiamo scappare!
Un po’ dondola e un po’ devi spingere
Per me questo letto è una nave
Qua non possiamo stare
Scappiamo pure da qua
Di chi è, questo nasino di chi è?
Di chi è, questo nasino di chi è?
E tu di chi sei?
Se vengono gli arrabbiati
E se vengono i falsi
Tu nasconditi dietro la gamba
La gamba della mamma
E batti le mani e batti e batti e ba’
Se batti le mani viene pure papà
E se batti le mani
Viene pure Spiderman
Di chi sei, tu piccolo, di chi sei?
E questo nasino di chi è?
Questi occhi di chi sono?
Queste mani di chi sono?
Questi piedi di chi sono?
Ora ce li mangiamo1
E se tu batti le mani
Vengo pure io
Con la chitarra, ti insegno a suonarla
Però magari prima impara
A contare uno, due e tre
E uno, due e tre e uno due e tre
E quattro, cinque e sei
E sette e otto
Tappete, tippete e un biscotto2!
[1] In Sicilia così come in altre parti di Italia e del mondo si gioca a rubare il nasino (o altre parti del corpo) ai bebè, a far finta di nasconderlo e mangiarlo. “Di chi è questo naso?” è una domanda che tutti i bambini siciliani conoscono.
[2] È la frase finale di un gioco che si fa tra bambini in Sicilia. Ci si riunisce in cerchio, seduti su delle sedie, e si inizia a contare i piedi dei partecipanti da uno a otto e dopo si dice “tappete tippete e un biscotto”. La sfortunata gamba a cui tocca il biscotto viene eliminata e si ricomincia la conta fino a quando non rimane solo un vincitore.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Whose are you
Indians are coming
They’re too many, can’t even count them
We cannot stay here
We’ve got to get away!
You need to swing and push a little
For me this bed is a vessel
We cannot stay here
Let’s get away from here too!
Whose is it, whose is this nose right here?
And whose are you?
If the angry come
And if the false come too
You go and hide behind your mom
Behind mommy’s leg
And clap your hands, you clap and clap and clap
If you clap your hands daddy comes
And if you clap your hands
Spiderman comes too!
Whose are you, you cutie, whose are you?
And whose is this nose right here?
Whose are these eyes right here?
Whose are these hands right here?
Whose are these feet right here?
I’m going to bite them1
And if you clap your hands
I’m coming too
I’ll bring my guitar and teach you how to play it
But first you should learn
How to count: one, two, three
One, two, three
One, two, three
Four, five, six, seven, eight
“Tappete, tippete and a cookie2!”
[1] In Sicily, as well as in other parts of Italy and the world, adults play at stealing the baby’s nose (or other parts of the body), pretending to hide it or eat it. “Whose is this nose?” is a question that almost all Sicilian children know.
[2] It is the final sentence of a common game among children in Sicily. They do a circle, sitting on chairs, and begin counting the feet of each participant from one to eight and after that they say “tappete, tippete e un biscotto” (“otto”, eight, rhymes with “biscotto”, cookie). The unfortunate leg touched at “biscotto” is eliminated and the count starts all over again until there is only one winner left.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Les indiens arrivent
Trop nombreux pour les compter
On ne peut rester ici
Faut s’en aller!
Un coup ça balance, un coup faut pousser!
Ce lit est un navire pour moi
On ne peut rester ici aussi
Fuyons!
À qui est ce petit nez? À qui?
Et toi, à qui appartiens tu?
Si les enragés viennent
Et si les sournois viennent
Cache toi donc derrière la jambe,
La jambe de ta mère
Et tape des mains et tape et tape
Si tu applaudis papa viendra
Si tu applaudis
Viendra Spi-der-man
T’es à qui toi, le petit, t’es à qui?
Et ce petit nez c’est à qui?
Ces mains sont à qui?
Ces yeux sont à qui?
Ces pieds sont à qui?
Maintenant on se les mangent1
Et si t’applaudis,
Je viendrais aussi
Avec la guitare, je t’apprends à en jouer,
Mais tout d’abord,
Apprends déjà à compter, un, deux et trois
Et un, deux et trois,
Et un, deux et trois
Et quatre, cinq, six et sept et huit
Tappete, tippete e un biscuit2!
[1] En Sicile ainsi que dans d’autres régions d’Italie ou pays du monde, on joue à se voler le nez (ou d’autres parties du corps) aux bébés, feindre de le manger ou de le cacher. A qui est ce nez est une question que tous les enfants siciliens connaissent.
[2] C’est la dernière phrase d’un jeu pour enfants en Sicile, on se réunit en cercle, assis sur une chaise et on commence à compter les pieds des participants un par un, ensuite on dit “Tappete, tippete et un biscuit! La jambe malchanceuse qui prend le biscuit est éliminée et on recommence à compter jusqu’au dernier, vainqueur du jeu.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Die Indianer kommen
Es sind so viele, ich kann sie nicht mal zählen
Hier können wir nicht bleiben
Wir müssen weg!
Ein bisschen schaukelts und ein bischen musst Du anschubsen
Für mich ist dieses Bett ein Schiff
Hier können wir nicht bleiben
Auch von hier müssen wir weg!
Wem gehört, wem gehört die Nase hier?
Und von wem bist Du1?
Wenn die wutigen kommen
Und die Falschen kommen auch
Versteckst Du dich hinter den Beinen,
den Beinen deiner Mutter
Und klatsch in die Hände, und klatsch und klatsch und klatsch
Wenn Du in die Hände klatscht kommt auch dein Papa
Und wenn Du die Hände klatscht,
kommt auch Spiderman
Und Du, Kleines, von wem bist Du?
Wem gehört die Nase hier?
Von wem sind die Augen?
Von wem sind die Hände?
Diese Füße, von wem sind die?
Jetzt fressen wir die auf2
Wenn Du in die Hände klatscht
komme ich auch
Ich bringe meine Gitarre mit und bringe dir bei, sie zu spielen
Aber zuerst solltest du lernen
zu zählen: Eins, zwei und drei
Und eins, zwei und drei
Und eins, zwei und drei
Und vier, fünf und sechs, sieben und acht
“Tappete, tippete und ein Keks3“
[1] “E Tu di cu si” – Redewendung: wörtl. “Und von wem bist du”?, Sinngemäß: “Woher stammst du ab”, “zu welcher Familie gehörst du”, “auf welcher Seite bist du”?
[2] In Sizilien, wie auch in anderen Teilen Italiens und der ganzen Welt, spielen Erwachsene mit Kindern ihre Nase zu klauen (oder andere Körperteile) und tun so als ob sie die verstecken oder essen. “Wem gehört die Nase hier” ist eine Frage, die alle Sizilianischen Kinder kennen.
[3] … ist der letzte Satz eines verbreiteten Kinderspiels in Sizilien. Sie machen einen Stuhlkreis und beginnen die Füße von eins bis acht zu zählen und danach weiter “Tappete Tippete und ein Keks” (Biscotto reimt sich mit “Otto”, Acht). Das unglückliche Bein das auf “Biscotto” (“Keks”) trifft wird ausgeschlossen. Dann geht es von vorne los, bis nur noch ein Gewinner da ist.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Llegan los indios
Son demasiados, no los puedo contar
Aquí no podemos estar
¡Tenemos que escapar!
Hay que mecerla y empujarla un poco
Para mí esta cama es un barco
Aquí no podemos estar
¡Escapemos también de acá!
¿De quién es, esta naricita de quién es?
¿Y tú de quién eres?
Si llegan los furiosos
Y si llegan los falsos
Tú escóndete detrás de la pierna
de la pierna de mamá
Y bate las manos y bate y bate y bátelas
Si bates las manos llegará también papá
Y si tú bates las manos
¡Llegará también Spiderman!
¿De quién eres, pequeño, de quién eres?
Y esta naricita ¿de quién es?
Estos ojitos ¿de quién son?
Estas manitas ¿de quién son?
Estos piececitos ¿de quién son?
Ahora nos los comemos1
Y si bates las manos
También llego yo
Con la guitarra, te enseño a tocarla
Pero antes aprende
A contar: uno, dos y tres
Y uno, dos y tres
Y uno, dos y tres
Y cuatro, cinco y seis y siete, ocho…
¡Tàppete, tìppete y una galleta2!
[1] En Sicilia, al igual que en otras partes de Italia y del mundo, se juega a robarle la naricita (u otras partes del cuerpo) a los bebés, a fingir esconderla y comérsela. “¿De quién es esta naricita?”, es una pregunta que todos los niños sicilianos conocen.
[2] Es la frase final de un juego para niños en Sicilia. Se reúnen en círculo, sentados en sillas, y se empieza a contar los pies de los participantes de uno a ocho y después se dice “tàppete, tìppete y una galleta”. La desafortunada pierna a la que le toca la galleta es eliminada y se vuelve a comenzar la cuenta hasta que queda un solo vencedor.
Di cu sì
Vennu l’indiani
Su’ troppu assai, ‘un li sacciu cuntari
Ccà ‘un putiemu stari
Amu a scappari!
‘Anticchia annachi e anticchia ha’ ammuttari
Pi mia ‘stu lettu è una nave
Ccà ‘un putiemu stari
Scappamu puru ‘i ccà!
Di cu è, ‘sta nasca di cu è?
E tu di cu si?
Si vennu l’arraggiati
E si vennu ‘i favusi
Tu ammucciati r’arriere ‘a ‘amma
‘A amma r’a mamma
Batti ‘i manu e batti e batti e ba’
Si batti ‘i manu veni puru papà
E si tu batti ‘i manu
Veni puru spaiderme’!
Di cu si, tu nicu di cu si?
E ‘sta nasca di cu è?
‘Sti occhi di cu su’?
‘Sti manu di cu su’?
‘Sti pieri di cu su’?
Ni l’hamu a manciari
E si tu batti ‘i manu
Vegnu puru ju
Cu tutta ‘a chitarra, t’inzignu a sunalla
Però macari prima ‘nzignati
A cuntari: 1, 2 e 3
1, 2 e 3
1, 2 e 3
4, 5, 6 e 7 e 8
Tappete, tippete e un biscottu!
Di cu sì
Chegam os índios guerreiros
São tantos que eu nem posso contar
Aqui não dá pra ficar
É melhor escapar
Sacode um pouco, não pare de remar
Pra mim essa cama é um barco
Ficar não se pode
Vamos pra outro lugar
De quem é esse nariz, de quem é?
E você, é de quem1?!
E se chegam os bárbaros
E se os falsários vêm
Esconde atrás das pernas
Das pernas, pernas da mamãe
E bate palma, e bate, bate, ba
Se bate palma vem também o papai
Se você bate palma
O homem aranha vem
De quem é, menino, de quem é?
E esse nariz, de quem é?
Esses olhos, de quem são?
Essas mãos, são de quem?
De quem são esses pés?
Eu quero morder, sim
E se você bate palma
Venho eu também
Trazendo a guitarra, te ensino a tocá-la
Mas antes aprende a contar assim
A contar… e um, e dois, e três
E um, e dois, e três,
E um, e dois, e três
E quatro, e cinco, e seis, e sete, e oito
Tappete, tippete, é um biscoito2!
[1] Na Sicília, como em outras partes da Itália e do mundo, se brinca de roubar o nariz, os pés, a orelha (…) dos bebês, e fingir escondê-los ou comê-los. “De quem é este nariz?”, é uma pergunta que todas as crianças sicilianas conhecem bem.
[2] É uma brincadeira comum entre as crianças Sicilianas. Elas se reúnem todas em um círculo, sentadas em cadeiras, e começam a contar os pés dos participantes de um a oito e depois dizem “tappete tippete e un biscotto”. A perna que é tocada ao dizer a palavra “biscotto” é eliminada do jogo, e assim em diante, até sobrar apenas o vencedor.
wild rosalia
Wild Rosalia
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Venti giorni e venti notti
Che sto cavalcando per baciarti
Se era per te, se era per te
Ci saremmo divisi
Nelle taverne più buie
Tutti i più dispettosi ti accarezzano
Io penso a te, poi penso a me
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
è da un mese che grido a squarciagola per te
Wild, wild, wild Rosalia
Tu sei selvaggia come me
Sotto il sole più dispettoso
Quando la luna è un buco e sento i diavoli
Io penso a te, stra-penso a te
My Rosalia!
Quando mi hai sparato, sangue mio
Mi è salita una febbre rossa
Fin dentro le ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Addirittura sto raccogliendo fiori per te
Wild, wild, wild Rosalia
Sbatto la testa al muro e bevo sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di te
Io inizio a litigare
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Io voglio te, io voglio solo te!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi un bacio, solo uno dai!
Senza di me
Chi non se la passa alla grande?
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Twenty nights and twenty days now
I’ve been riding to come and kiss you
If it had been for you, if it had been for you
We’d have broken up!
In the darkest tavern
All the meanest flatter you
I think about you, then I think about me
O Rosalia!
Wild wild wild Rosalia
Now it’s a month I’ve been yelling for you
Wild wild wild Rosalia
You are wild just like me
Under the most annoying sun
When the moon is a hole and I see devils everywhere
I think about you, I super-think about you
O Rosalia!
When you shot me, sangu miu1
I caught a red fever
Deep into my bones
It’s rubella2 !
Wild wild wild wild Rosalia!
I’ve been long here gathering these flowers for you!
Wild wild wild wild Rosalia
Banging my head on the wall and drinking sangria
Wild wild wild Rosalia
Without you
I start falling out
Wild wild wild Rosalia, Rosalia
I want you, I want only you
Kiss me once more, just once, come on!
Wild wild wild Rosalia
Without me
Who doesn’t enjoy it?
[1]Sicilian language is full of carnal terms of affection, very hard to translate adequately. Ciatu miu (breath of mine), sangu miu (blood of mine), vita mia (life of mine), cuore miu (heart of mine). In these cases we’ve chosen not to translate them.
[2]Rubella is rosolia in Italian. The resemblance between “Rosalia” and “rosolia” is a play on words hardly translatable in English.
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Vingt jours et vingt nuits
Que je chevauche pour t’embrasser
Si c’était ton seul choix
On se serait serait déjà quitté
Dans les plus sombres tavernes
Les malandrins te caressent
Je pense à toi et puis à moi,
Oh, Rosalia
Wild, Wild, Wild Rosalia
Ça fait un mois que j’hurle pour toi
Wild, Wild, Wild Rosalia
Tu es sauvage comme moi
Sous le plus accablant des soleils
Quand la lune est un trou et que j’entends les diables
Je pense à toi, intensément
Oh, Rosalia
Quand tu m’as tiré dessus, mon adorée
La fièvre rouge est monté
Jusqu’à l’os,
C’est Rosolia
Wild, wild, wild Rosalia
J’ai même cueilli des fleurs pour toi
Wild, Wild, Wild Rosalia
Je me tape la tête contre les murs et bois de la sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Sans toi
Je perds mon sang froid
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Je te veux toi et seulement toi!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Donne moi un baiser, juste un allez!
Sans moi
Qui ne s’amuserait pas?
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Seit zwanzig Nächten und zwanzig Tagen
Reite ich nur um dich zu küssen
Wenn’s nach dir gegangen wäre, wenn’s nach dir gegangen wäre
Hätten wir uns schon verlassen
In den dunkelsten Spelunken
Sind die fiesesten Gestalten hinter dir her
Ich denke an dich, dann an mich
Oh Rosalia!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Seit einem Monat weine ich dir hinterher
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Du bist genau so wie ich
Unter der nervigsten Sonne
Wenn der Mond ein Loch ist und ich überall Teufel sehe
Denke ich an dich, denke ich total an dich
Oh Rosalia!
Als du auf mich geschossen hast, mein Blut1
bekam ich Scharlach-Fieber
Bis tief in meine Knochen
Es sind Röteln2!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ich bin hier und pflück’ dir sogar Blumen
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Haue mit dem Kopf gegen die Wand und trinke Sangria
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ohne dich
Streite ich mich nur
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ich will dich, ich will nur dich
Küss mich noch mal, noch ein mal, komm schon!
Wilde, wilde, wilde Rosalia
Ohne Mich
wem gehst es nicht gut?
[1] Die Sizilianische Sprache ist voll von körperlichen Ausdrücken der Zuneigung; unmöglich es adäquat zu übersetzen: “Ciatu miu” (Mein Atem), “sangu miu” (Mein Blut), “vita mia” (Mein Leben), “cuore miu” (Mein Herz), daher die wörtliche Übersetzun.
[2] Scharlach ist “Rosolia” im Italienischen und bietet sich daher für ein Wortspiel mit “Rosalia” an
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Hace veinte noches y veinte días
Que cabalgo para besarte
Si fuera por ti, si fuera por ti
Nos hubiéramos separado
En las tabernas más oscuras
Los más desdeñosos te acarician
Yo pienso en ti, luego pienso en mí
¡Oh Rosalía!
Wild, wild, wild Rosalía
Desde hace un mes lanzo gritos por ti
Wild, wild, wild Rosalía
Eres salvaje como yo
Bajo el sol más irritante
Cuando la luna es un agujero y escucho a los diablos
Pienso en ti, pienso mucho en ti
¡Oh Rosalía!
Cuando me disparaste, sangre de mis venas,
Me caló una fiebre roja
Hasta dentro de los huesos
¡Es rubeola1!
Wild, wild, wild, wild Rosalía
Estoy tan mal que recojo flores para ti
Wild, wild, wild Rosalía
Golpeo la cabeza contra la pared y bebo sangría
Wild, wild, wild, wild Rosalía
Sin ti
Me peleo
Wild, wild, wild Rosalía, Rosalía
Te deseo a ti, solo te deseo a ti
Wild, wild, wild Rosalía
Dame un beso, solo uno ¡venga!
Sin mí
¿Quién no se lo pasa en grande?
[1] En siciliano y en italiano “rubeola” se dice rosolia, creando un juego de palabras intraducible en castellano.
Wild Rosalia
Vinti notti e vinti jorna
Ca ste’ cavaddiannu pi vasariti
S’era pi tia, s’era pi tia
Scucchiavamu
Nei taverni cchiù scurusi
Tutti i cchiù spriggiusi a tia t’alliscianu
Ju pienzu a tia, poi pienzu a mia
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Havi un misi ca jeccu vuci pi tia
Wild, wild, wild Rosalia
Tu si sarbaggia comu a mia
Sutta ’u suli cchiù strurusu
Quannu ’a luna è un pittusu e sentu ’i diavuli
Ju pienzu a tia, stra-pienzu a tia
My Rosalia!
Quannu mi sparasti, sangu miu
M’acchianò una freve russa
Finu a dintra l’ossa
È rosolia!
Wild, wild, wild Rosalia
Sugnu misu ch’arricogghiu ciuri pi’ tia
Wild, wild, wild Rosalia
Sbattu ‘a testa o’ muru e vivu sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Senza di tia
Ju mi sciarrìu
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Ju vogghiu a tia, ju vogghiu sulu a tia!
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Dammi una vasata, sula una amunì!
Senza di mia
Cu ‘un s’arricria?
Wild Rosalia
Vinte dias, vinte noites
Que eu cavalgo só para beijar a ti
Se era por ti, se era por ti
Estaríamos separados
Nas tavernas mais escuras
Tantos impostores te acariciarão
Eu penso em ti, eu penso em ti
Oh Rosalia!
Wild, wild, wild Rosalia
Faz um mês que eu solto mil gritos por ti
Wild, wild, wild Rosalia
Tu és tão selvagem quanto eu
Sob o sol mais impiedoso
Quando a lua é um furo e eu sinto os demônios
Eu penso em ti, só penso em ti
Oh Rosalia!
Depois do teu disparo, vida minha
Contraí uma febre rubra
Até o rubro do osso
É Rosolia1
Wild, wild, wild Rosalia
Em delírios colho flores para ti
Wild, wild, wild Rosalia
Bato a testa no muro e depois bebo sangria
Wild, wild, wild Rosalia
Pois eu sem ti
Sou rebeldia
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Desejo-te, eu só desejo a ti
Wild, wild, wild Rosalia, Rosalia
Vem me dar um beijo, quero um, só pra mim
[1] Rosolia em siciliano significa rubéola. A semelhança com o nome Rosalia cria um jogo de palavras intraduzível para o português.
Granni granni
Granni granni
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Là sopra ho costruito una capanna
è piena
Di tutti i miei baci ammucchiati1
Dei miei capelli e dei miei ragni
Con i buchi che devono respirare
La mia capanna è grande grande
è grande grande ma
Non ci viene mai nessuno
Ma non ti allontanare
Che ce ne dobbiamo andare
E non ti preoccupare
Faccio strada io
E non avere paura mai
Serpenti non ce ne sono
E non ti sistemare
Sei bella come sei
Così non ce ne andiamo più
La mia capanna è fatta con le mollette
è piena di denti di latte e di unghie rotte,
Ci ho messo la mia prima bicicletta
è piena di segni di croce e di coriandoli
Cucchiai di legno, è piena di notte
Nella mia capanna ci sono altre capanne
È grande grande, è grande grande ma…
È piena di burroni!
Porta un paio di pietre
Per chi ci vuole male
Porta una cosa da bere
Non si può sapere mai
E ci stringiamo là
Dove giocavo sempre
Giocavo con mio fratello
E non c’è più tempo
Per domandare perché
Per domandare dove
Per domandare “ma com’è possibile?”
Tanto non l’ho saputo mai
Vedo tutto grande grande
[1] 1 In palermitano la parola Annigghiatu proviene da “Negghia” che originariamente, anche se in pochi oggi lo sanno, significa “Nebbia” ma che correntemente viene utilizzata per descrivere il disordine di una stanza o persone di poca importanza. “Si una negghia” significa “Sei una cosa inutile”, “Chi negghia chi c’è n’a ‘sta casa” significa “Che disordine che c’è in questa casa”. Annigghiatu significa sia “annebbiato” che “ammucchiato senza criterio” e ho utilizzato questa parola perché volevo che emergessero entrambi i significati.
Granni granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Really big
Up there I built my hut, it’s full
Of all my hazy kisses
Of all my hair and my spiders
With holes, so they can breathe!
My hut is really huge
Is really huge but
Nobody ever comes
Don’t dash off
We have to go soon
Don’t you worry about it
I will lead you myself
Don’t ever be afraid
There ain’t no snakes
And don’t you put make-up on
You’re cute the way you are
This way, we’ll never leave
My hut is made with clothespins
It’s full of milk-teeth and broken nails
I put there my first bicycle
It’s full of signs of the cross and confetti
Wooden spoons, it’s deep in the night
In my hut there are many other huts
It’s really huge, it’s really huge but
Inside it’s full of ledges
Bring a bunch of stones
To keep away the foes
Bring something to drink
You never know
We’ll hold each other there
Where I always used to play
I played with my brother
And there’s no more time to
Keep asking why
Keep asking where
Keep asking “how come?”
‘Cause in the end I never knew
I see everything really huge
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Tout là-haut j’ai construit une cabane
Elle est pleine de tous mes baisers désordonnés1
De mes cheveux et de mes araignées
Avec les trous pour les faire respirer
Ma cabane est trés, trés grande
Elle est grande, mais
Persone n’y vient jamais
Mais ne t’éloignes pas
Car nous devons partir
Et t’inquiètes pas
Je connais la route
Et n’aie pas peur, jamais
Y’a pas de serpents
Et te maquille pas
T’es belle comme ça
Sinon, on partira jamais
Ma cabane est faite de pinces à linges
Elle est pleine de dents de lait et d’ongles cassés,
J’y ai mis ma première bicyclette
Elle est pleine de signes de croix et de confettis
Cuillères de bois, elle est pleine de nuit
Dans ma cabane, y’a d’autres cabanes
Elle est grande, grande, mais…
Elle est pleine de précipices!
Ramènes un peu de pierres
Pour qui nous veut du mal
Ramènes quelque chose à boire
On n’sait jamais
Et on se serrera là
Où j’ai toujours joué
Je jouais avec mon frère
Et il y a plus le temps
De se demander pourquoi
De se demander où?
De se demander comment est-ce possible?
De toutes façons je l’ai jamais su
Je vois tout grand, tellement grand
[1] En palermitain le mot annigghiatu provient de Negghia qui originairement, même si peu de gens le savent veut dire nebbia usé couramment pour décrire le désordre de la chambre ou une persone peu intéressante. “si una negghia” Veut dire “tu es une chose inutile”et “chi negghia che c’è n’a sta casa” ,“quel désordre dans cette maison”. “Annigghiatu” signifie “brumeux” mais aussi “ammassé sans critère” et j’ai utilisé ce mot exprès pour pouvoir exprimer les deux sens.
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Da drüber hab ich eine Hütte gebaut
Sie ist voll mit einem Haufen meiner Küsse
Mit meinem Haar und meinen Spinnen
Mit Löchern, dann können die atmen
Meine Hütte ist echt riesig
Echt riesig
Aber niemand kommt
Bleib hier,
Wir müssen gleich gehen
Und hab’ keine Bedenken
Ich führe Dich
Und hab’ niemals Angst
Es gibt dort keine Schlangen
Schminke dich erst gar nicht
Du bist schön so wie du bist
Sonst brechen wir nie auf
Meine Hütte ist aus Wäscheklammern gemacht
Sie ist voll von Milchzähnen und abgebrochenen Fingernägeln
Ich stelle dort mein erstes Fahrrad ab
Sie ist voll von Kreuzzeichen und Konfetti
Holzlöffeln, es ist tief in der Nacht
In meiner Hütte sind viele andere Hütten
Sie ist riesig, richtig riesig, aber
Drinnen ist sie voller Felsvorsprünge
Bringe ein paar Steine
Für die, die uns Übles wollen
Bringe was zu trinken
Man weiss ja nie
Und wir drücken uns dort
Wo ich immer spielte
Ich spielte mit meinem Bruder
Und dafür ist keine Zeit mehr
Zu fragen Warum?
Zu fragen Wo?
Zu fragen “Wie ist das möglich”?
Ich habe das nie rausgefunden
Ich sehe alles echt riesig
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
Allá arriba construí una cabaña, está llena
De mis besos brumosos
De mis pelos y mis arañas,
Con agujeros para que respiren,
Mi cabaña es grande grande
es grande grande pero
Nunca viene nadie
Pero no te alejes
Que nos tenemos que ir
Y no te preocupes
Que abro yo camino
Y nunca tengas miedo
Que no hay serpientes
Y no te arregles
Que estás guapa tal y como estás
Así no nos iremos jamás
Mi cabaña está hecha con pinzas,
Está llena de dientes de leche y uñas rotas,
Metí mi primera bicicleta,
Está llena de señales de la cruz y de confeti,
Cucharas de madera, está llena de noches
En mi cabaña hay otras cabañas
Es grande grande, es grande grande pero…
¡Está llena de barrancos!
Trae un par de piedras
Por los que no nos quieren
Trae algo de beber
Nunca se sabe
Y apretujémonos allá
Donde jugaba siempre
Jugaba con mi hermano
Y ya no hay tiempo
Para preguntar por qué
Para preguntar dónde
Para preguntar “pero, ¿cómo es posible?”
Total, nunca lo he sabido
Lo veo todo grande grande
Granni Granni
Ddà ‘ncapu custruivu una capanna
È china
R’i me’ vasati annigghiati
R’i me’ capiddi e r’i me’ ragni
Ch’i pittusi chi hannu a rispirari
‘A me’ capanna è granni granni
È granni granni ma
Nun ci veni mai nuddu
Ma nun t’alluntanare
Ca ni n’hamu a ghiri
E nun ti preoccupare
Fazzu strata ju
E ‘un ti scantare mai
Sirpenti nun ci nn’è
E nun t’assistimare
Si biedda comu si
Accussì ’un ni ni jamu cchiù
‘A me capanna è fatta ch’i mulletti
È china ’i denti ’i latte e di unghia rutte,
Ci misi ’a me prima bicirietta
È china ‘i signa i cruci e di pittiddi
Cucchiar’i lignu, è china ‘i notti
N’a me capanna ci su avutre capanne
È granni granni, è granni granni ma…
È china di svalanchi!
Porta ‘na para ‘i petri
Pi cu ni voli mali
Porta ‘na cosa ‘i viviri
‘Un si pò sapiri mai
E ni strinciemu ddà
Dunni jucava siempre
Jucava cu me’ frate
E nun c’è cchiù tempu
Pi addumannare picchì
P’addumannare dunni
P’addumannare “ma com’è?”
Tantu nun l’hei saputu mai
Viu tutti cosi granni granni
Granni Granni
La em cima eu construí uma cabana cheia
Dos meus beijinhos amontoados
Dos meus cabelos, e das aranhas
Com furos pra poder respirar, e
A minha cabana, é grande grande
É grande, grande, mas
Ninguém visita nunca
Te peço, não se afaste
Pois devemos partir
Pra não se preocupar
Na estrada eu te guio
Não se amedronte mais
Serpente, lá não tem
Não tem que se arrumar
Você é tão linda assim
Senão não vamos mais
Minha cabana tem pregador de roupa
Dente de leite e unha quebrada
Lá guardei minha primeira bicicleta
Cheia de sinais de cruz e confetes
Colher de pau, ela é cheia de noites
Na minha cabana tem dentro outras cabanas
É grande grande, é grande mas…
É cheia de barrancos!
Traga um pouco de pedras
Pra jogar nos malvados
Traga coisas pra beber
Porque nunca se sabe
Nos escondemos lá
Onde eu brincava sempre
Brincava com meu mano
E já não dá mais tempo
Nem de perguntar o porquê
De perguntar onde é
De perguntar, bem, mas como foi?!
Pois nem eu mesmo sei
Eu vejo tudo grande grande!
In funn’o mare
In funn’o mare
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Mi insegui e non mi insegui più
Stai facendo tutto tu
In mezzo alla via mi fermo un attimo
E piango il mare ma queste lacrime di chi sono?
Mi insegui, mi inseguite in due
Te, ti vedo; l’altro, ma sono io?
In mezzo alla via mi nascondo un attimo
E piango il mare
Ma queste lacrime non si asciugano mai
E sogno di volare
In mezzo alle stelle
Le stelle rosse in fondo al mare
E sogno di nuotare
Non sarebbe bello
Respirare in fondo al mare?
Mi insegui ed io inseguo te
Nel deserto della mia pigrizia
S’allaga la via e ti allaghi pure tu
Ma lo piango io questo mare
Queste lacrime sono mie
E piango per annegare
Che queste lacrime non asciugano mai
Annego e mi addormento io
Scendo a fondo
Scendo a piombo in fondo al mare
E con gli occhi vuoti, pieni di sale
Vedo il cielo
Mi pare un mare sopra il mare
Annego e non mi svegliare mai
Se mi corico
A pancia all’aria in fondo al mare
E tutte le anime fanno un carnevale
E mi invitano a cantare
Voglio morire così…1
[1] La lingua siciliana contiene riferimenti costanti alla morte. Modi di dire come “C’è di moriri”, “Morti ca m’ha dari prestu sia” o “vogghiu moriri accussì” risultano molto più leggeri di come possano apparire in una traduzione in un’altra lingua proprio per la frequenza con cui vengono incluse in ogni tipo di discorso.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
Deep under the sea
You’re chasing me, you don’t chase me anymore
You’re doing everything yourself
In the middle of the street I stop for a moment
And I cry the sea but whose are these tears?
You’re chasing me, you’re chasing me, you two
I already know you, but him: is that me?
In the middle of the street I stop for a moment
And I cry the sea
But don’t these tears ever dry?
And I dream I fly
Among the stars
The red stars deep under the sea
And I dream I swim
Wouldn’t it be nice
To breathe deep under the sea?
You’re chasing me and I’m chasing you
In the desert of my indolence
The street is flooded and you are flooded too
But It’s me crying this sea
These tears are mine
And I’m crying to drown
Because these tears never dry
I drown and fall asleep
I sink like lead
Deep under the sea
And with my hollow eyes, filled with salt
I see the sky
And it’s like a sea over the sea
I drown and don’t you ever wake me up
If I lie down
Face up deep under the sea
And all the souls make a carnival
And invite me to sing
That’s how I want to die…
[1] Sicilian language contains frequent references to death. Commons sayings like this are much lighter than they might appear when translated in other languages, because of their frequency in every kind of speech.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Tu me suis et me suis plus
C’est toi qui mènes la danse au milieu de la rue
Je m’arrête un peu et je pleure la mer
Mais à qui sont ces larmes
Tu me suis, ah, vous êtes deux!
Toi je te vois mais l’autre, c’est moi?
Au milieu de la rue je me cache un instant
Et je pleure la mer
Mais ces larmes ne sècheront jamais
Et je rêve de voler
Au milieu des étoiles
Les étoiles rouges, celles au fond de la mer
Et je rêve de nager
Ce serait pas beau ça
Respirer au fond de la mer?
Tu me fuis et je te suis
Dans le désert de ma paresse
La rue s’inonde et toi aussi
Mais c’est moi qui pleure cette mer
Ces larmes sont les miennes
Et je pleure à m’en noyer
Car ces larmes jamais ne sèchent
Je me noie et je m’endors
Je vais au fond
Je coule à pic au fond de la mer
Et avec les yeux vides remplis de sel
Je vois le ciel
Il me semble une mer au dessus d’une autre
Je me noie et ne reviendrai pas
Si je me couche
Le ventre en l’air au fond de la mer
Et toutes les âmes font un carnaval
Et m’invitent à chanter
Je veux mourir comme ça…
[1] La langue sicilienne est pleine de références sur le thème de la mort, comme par exemple “c’è di moriri” “Morti ca m’ha dari prestu sia” o “vogghiu moriri accussì” sont en fait plus légers qu’ils ne semblent au premier abord dans une traduction, du fait de leur fréquente utilisation dans de nombreux et différents discours
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Du verfolgst mich, Du verfolgst mich nicht mehr
Du machst alles selbst
Mitten auf der Strasse bleib ich kurz stehen
Ich weine das Meer, aber diese Tränen, wessen sind sie?
Du verfolgst mich, ihr verfolgt mich zu zweit
Dich seh ich; Aber der andere, bin das ich?
Mitten auf der Strasse verstecke ich mich kurz
Und weine das Meer
Aber trocknen diese Tränen nie?
Ich träume ich fliege
Zwischen den Sternen
Und den roten Sternen auf dem Meeresgrund
Ich träume ich schwimme
Wäre das nicht schön
Unter Wasser zu atmen?
Du folgst mir und ich folge dir
In der Wüste meiner Faulheit
Die Strasse ist überschwemmt und du auch
Aber ich bin es der dieses Meer weint
Diese Tränen sind meine
Und ich weine um zu ertrinken
Weil diese Tränen niemals trocknen
Ich ertrinke und schlafe ein
Ich sinke
Ich sinke wie Blei auf den Meeresgrund
Und mit meinen leeren Augen, voll mit Salz
Sehe ich den Himmel
Der wie ein Meer über dem Meer scheint
Ich ertrinke und wecke mich nie auf
Wenn ich mich hinlege
Auf dem Rücken liegend, auf dem Meeresgrund
Und all die Seelen sind im Karneval
Und laden mich zum Singen ein
So möcht’ ich sterben…
[1] Die sizilianische Sprache beinhaltet ständig Bezüge zum Tod. Redewendungen wie “C’è di moriri” („…zum Sterben“) etc. sind in ihrer tatsächlichen Bedeutung weniger dunkel, sondern häufig ironisch und sogar positiv (vergleichbar mit „sich totlachen“), im Gegensatz zu dem wie sie in Übersetzungen wirken können, auch bezogen auf die Häufigkeit mit der diese Redewendungen und Sprichwörter im täglichen Gebrauch angewandt werden.
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Me sigues y ya no me sigues
Lo estás haciendo tú todo
Me detengo un momento en mitad de la calle
Y lloro el mar, pero ¿de quién son estas lágrimas?
Me sigues, me seguís entre dos
A ti te veo, el otro ¿soy yo?
En mitad de la calle me escondo un momento
Y lloro el mar
Pero estas lágrimas no se secan nunca
Y sueño que vuelo
A través de las estrellas
Las estrellas rojas del fondo del mar
Y sueño que nado
¿No sería hermoso
Respirar en el fondo del mar?
Me sigues y yo te sigo a ti
En el desierto de mi apatía
Se inunda la calle y te inundas también tú
Pero este mar lo lloro yo
Estas lágrimas son mías
Y lloro para ahogarme
Que estas lágrimas no se secan nunca
Me ahogo y me quedo dormido
Caigo hasta el fondo
Como el plomo de la caña al fondo del mar
Y con los ojos vacíos, llenos de sal
Veo el cielo
Me parece un mar encima del mar
Me ahogo, no me despiertes
Si me acuesto
Boca arriba en el fondo del mar
Y todas las almas hacen un carnaval
Y me invitan a cantar
Quiero morir así…
In funn’o mare
M’assicuti e ‘un m’assicuti cchiù
Stai facennu tutti cosi tu
In menz’a via mi fermu un attimu
E chianciu ’u mare ma ’sti lacrimi ‘i cu su’?
M’assicuti, m’assicutate in due
A tia ti viu; l’avutru, chi sugnu ju?
In menz’a via m’ammucciu un attimu
E chianciu ’u mare
Ma ’sti lacrimi ‘un s’asciucanu mai
E m’insonnu di vulari
In menzu ai stiddi
I stiddi russi in funn’o mare
E m’insonnu di natari
‘Un fussi bellu
Rispirari in funn’o mare?
M’assicuti e ju assicutu a tia
N’o disertu r’a me’ lagnusìa
S’allaga ‘a via e t’allaghi puru tu
Ma ‘u chianciu ju ‘stu mare
‘Sti lacrimi su’ i mia
E chianciu p’anniari
Ca ‘sti lacrimi ‘un asciucanu mai
Annìu e m’addurmisciu ju
Scinnu a funnu
Scinnu a chiummu in funn’o mare
E cu’ l’occhi vuoti, chini ‘i sale
Viu ‘u cielu
Mi pare un mare in cap’o mare
Annìu e ‘un mi svegliare mai
Si mi curcu
A panz’all’aria in funn’o mare
E tutti l’armi fannu un carnevale
E mi invitanu a cantare
Vogghiu mo riri accussì…
In funn’o mare
Me segue, não me segue mais
Tudo, tudo é você quem faz
No meio da rua eu paro um momento
E choro um mar, mas essas lágrimas de quem são?!
Me seguem, e agora me seguem dois
Você… Te vejo, e o outro serei eu?!
No meio da rua me escondo um momento
E choro um mar
Por que essas lágrimas não se secam mais?!
Em um sonho estou voando
Entre as estrelas
Estrelas rubras no fundo do mar
Em um sonho estou nadando
Não seria lindo,
respirar no fundo do mar?
Você me segue e eu sigo você
No deserto da minha apatia
A rua se inunda, e te inunda também
Num pranto eu choro um mar
Essas lágrimas são minhas
Choro pra me afogar
Porque essas lágrimas não se secam mais
Eu me afogo e adormeço
Desço ao fundo
Como chumbo, no fundo do mar
E com os olhos vazios, cheios de sal
Eu vejo o céu
Me parece um mar sobre o mar
Me afogo, e não me desperte mais
Se me deito
De barriga pra cima no fundo do mar
Todas as almas fazem um carnaval
E me convidam a cantar
Eu quero morrer assim …
Vucciria
Vuccirìa
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
“Stump staz stupurutanz, stump staz stupuru stupurutanz…”
Scappavamo già da piccolini
“strada liscia, via libera!”
Buttati là, nei vicoletti
Piedi a terra; in testa, la guerra.
Mia madre aveva gli svenimenti, con le convulsioni,
Mentre io crescevo con le mani sui fianchi
Inseguito da tutti come il carro dei santi.
“Sangue del sangue delle mie vene,
Se ti prendo te le do nel sedere!”
Mia madre non lo sa che mi scasso di Forst2
E poi vado saltando come un grillo
Una sardella
Sopra la sella
In testa un quintale di gel
Arrivo impennando in mezzo al bordello
Ma mia madre che vuole capire se non mi vede?
Io cerco l’amore in mezzo al Garraffaello3.
Cerca cerca, la piazza
è un animale pieno di teste, pieno di braccia
Al crocevia incontro quattro amici miei
Mi finisce la confusione ed inizia la Vuccirìa4 .
Qua nessuno ci dice niente
Non c’è nessuno che ci racconta favole
La mattina grido
A mezzogiorno grido
Tutta la sera grido
Arriva la notte e faccio Vuccirìa5
Gatti ubriachi dappertutto
A uno a uno cadono come nespole
Uno lentamente per vomitare si sposta
E vedo un fiore bianco, una cavalla di razza:
è troppo delicata, troppo sistemata
Pensa soltanto che mi dice “Cionnami6 ” con uno sguardo
Scendo dalla moto
Nella mia testa attacca il film e io sono l’attore
Anzi io e lei nudi
Pieni di sudore
Ci schiacciamo i punti neri dopo l’amore
Mi prendo di coraggio e le dico: “che facciamo,
Ci gonfiamo di birra fino a dopodomani?
Non me ne ero accorto
Ma accanto all’amore mio
C’è il suo ragazzo, fiorito7 ,
Con un coltello talmente grande che sembrano due, uno sull’altro,
simpatico!,
Mi guardo intorno e ne vedo un altro, poi un altro, poi un altro
Se mi scusassi e me la svignassi
Ma che pensi che non me la scamperei?
Ma ormai sono diventato un animale
E poi l’antitetanica l’ho già fatta a Natale
Per il morso di un cane
E il culo ormai non mi fa più male.
Trovo una voce e la lancio sopra la Vuccirìa:
“Ora vediamo chi si tira indietro!”
Qua nessuno ci dice niente
Non c’è nessuno che ci racconta favole
La mattina grido
A mezzogiorno grido
Tutta la vita grido
Arriva la notte e faccio Vuccirìa
“Chi ha bagnato le balate della Vuccirìa? 8“
Sono quattro contro uno, lanciati minacciosi verso di me
La gente si fa da parte per guardare
La piazza è un cerchio di nasca, un altare,
E noi cinque là, in mezzo al tagliere,
Ho un aumento di febbre ogni volta che uno di quelli avanza un piede
Si avvicinano ma non indietreggio io
Mi sembra tutta una mano che stringe sopra il pollice.
“Chi è stato a bagnare le balate della Vuccirìa?”
Se lo vengo a sapere vado ad accarezzarlo e baciarlo dappertutto
Io, a voi, vi fotto!
Con queste pietre scivolose vi faccio cadere,
Senza bisogno di spingervi,
Infatti (senti questa, erano quattro no?):
Il primo scivola e il secondo gli cade addosso,
Il terso li accoltella per sbaglio e sbatte la testa su una balata
Il quarto si gira, si rigira, si sente minacciato e se la svigna…
Come è, come non è,
In mezzo a tutta quella gente rimaniamo soltanto
Io e l’amore mio, poverina,
Traumatizzata per il resto della vita.
Se la sentissi parlare… non ha più parole,
Ci prova sempre ma ormai riesce solo a dire:
“Stump staz stupurutanz, stump staz stupuru stupurutanz…”
[1] Vuccirìa è uno dei mercati a cielo aperto installati dagli arabi durante la loro permanenza a Palermo (831-1072 d.C.). Il nome in siciliano significa “grande confusione” anche se deriva dallo stesso etimo che fa dà vita ai cugini “boucherie” in francese, “butchery” in inglese e “boqueria” in spagnolo i quali designano luoghi di vendita di carne e pesce. Se per secoli il mercato si è sostentato sui beni alimentari, nell’ultimo decennio ha cambiato look. A causa della concorrenza di centri commerciali che fioriscono ad ogni angolo l’attività dei mercati a cielo aperto inizia a sgonfiarsi e per sopravvivere si vedono costretti ad aprire di notte: in breve Vuccirìa diventa sinonimo di alcol a prezzi stracciati, musica in strada a tutto volume per tutta la notte, nessuno che faccia uno scontrino. Ad oggi è il luogo della movida palermitana più sregolata in cui tutti i palermitani straordinariamente si ritrovano: che siano studenti di ingegneria, barboni di 60 anni, ragazzini di 13 anni del quartiere più popolare, artisti veri o finti o “tasci” (dall’inglese trash, trattasi del tamarro palermitano, parassita umanoide, socialmente negletto e incivile). La canzone Vuccirìa parla della storia di un Tascio raccontata in prima persona.
[2] A Palermo è presente uno stabilimento Forst. Non subendo costi di trasporto è una delle bevande alcoliche che costa meno ed è quindi la birra dei muratori e dei lavoratori più umili, degli Ultras del Palermo Calcio che ne hanno fatto una vera e propria religione. E naturalmente è la birra ufficiale della Vuccirìa.
[3] Piazza Garraffello, una delle piazze principali della Vuccirìa.
[4] Come dicevamo sopra, Vuccirìa è il nome del mercato ma anche sinonimo di “grande confusione”. Da qui il gioco di parole in siciliano.
[5] Vedi nota 4.
[6] Il termine corretto sarebbe Ciunnami che significa “graffiami”. Il palermitano però storpia questo termine sostituendo la u con la o quando vuole prendere in giro quell’atteggiamento provocatorio che assumono le cosiddette tasce durante il corteggiamento.
[7] Nel linguaggio figurato della malavita Acciurato è chi ha un coltello in mano.
[8] Dall’arabo Balat: Pietra, preferiamo non tradurre questo termine con cui si identifica il pavimento tipico di buona parte del centro storico palermitano, composto da “sanpietrini” rudimentali e di grandi dimensioni. Il detto “le balate della Vuccirìa non si asciugano mai” deriva da un’antica leggenda e designa un fatto che non avverrà mai.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
We used to run away already as kids
“All clear, green light!”
Hanging around down there, in the alleys
Barefeet on the ground, war in our heads
My mother fainting
And quivering
While I shot up with my hands on hips
Everybody chasing me like a Saint’s float.
“Blood of my vein’s blood,
If I catch you, I’ll break your back!”
My mother doesn’t know that I get drunk on Forst Beer2
And then I hop like a cricket,
A sardine, on my saddle
Tons of gel on my head,
I turn up rearing in the crowd
My mother wouldn’t understand, she can’t see me here
Looking for love in the middle of Garraffaello Square3.
Hunt! Hunt! The square
Is an animal, with hundreds of heads, hudreds of arms
At the street corner I bump into a couple of pals
My confusion ends and the Vuccirìa4 begins
Nobody here ever says anything
Nobody ever telling tales
In the morning I yell
At noon I yell
In the evening I yell
Night comes and I do Vuccirìa5
Drunken cats everywhere
One by one they fall like loquats
One of them slowly moves away to barf
And I see a white flower, a broodmare
So delicate, so neat
She says “scratch me”
Only with her eyes
I get off the scooter
And in my head I start a film and I’m the actor,
Actually, she and I naked, soaked in sweat,
We squeeze blackheads after making love
I take courage and say “Well,
Shall we get stuffed on beer until the day after tomorrow?”
I didn’t realize
That next to my love there was her man,
A knife in his hand so long I thought they were two,
One on top of the other, how cute!,
I take a peek and I see another one,
And another one, and another one…
If I apologized and beat it
Wouldn’t I get away with it?
But now I’m pissed
And I got my tetanus vaccine at Christmas
For a dog bite
And my ass doesn’t hurt anymore
I find a voice and I throw it upon the Vuccirìa
“Now let’s see who’s pulling back!”
Nobody here ever says anything
Nobody ever telling tales
In the morning I yell
At noon I yell
All my life I yell
Night comes and I do Vuccirìa
Who wet Vucciria’s balatas6?
It’s 4 against 1,
Coming thuggishly towards me
The crowd spreads out to watch
The square is the twist of a nostril, an altar
And the five of us are on the cutting board,
My temperature rises
At every step one of them takes,
They get nearer but I don’t step back
As if a whole hand closed on the thumb
Who was it that wet Vuccirìa’s balatas?
If I find out, I’ll hug him
And then kiss him
I’ll screw you all
Thanks to these slippery balatas, I’ll knock you down
Without even pushing you
So, listen to this, (there were 4 of them, no?):
The first slipped and second fell on him,
The third stabbed them
And banged his head on a balata,
The fourth tossed and turned,
He felt threatened and ran away!
Anyway
Among the crowd
Only my love and I were left, poor her!,
Scared for the rest of her life
Listen to her, she has no more words
She always tries to speak, but now she can only say:
“Stump staz stupurutaz..”
[1]The Vuccirìa is one of the open-air markets installed by the Arabs when they occupied Palermo (831-1072 AD). The name in Sicilian means “great confusion”, but it derives from the same ethos that gives birth to its cousins: ”boucherie” in French, “butcher” in English and “boqueria” in Spanish, designating shops selling meat and fish. Although for centuries the market has sustained itself on groceries, during the last decade it has changed its style. Because of the competition with shopping malls that pop up around every corner, open air market activity begins deflating and shops are forced to stay open at night to survive: in a nutshell, Vuccirìa becomes synonym of alcohol at rock-bottom prices, loud music in the streets all night, no one producing receipts. To date, it’s the main site of the most dissolute nightlife in Palermo, where all the Palermitans atypically get together: undergraduates, 60-year-old hobos, 13-year-old working-class kids, artists and artsy-fartsies, or “tasci” (plural of “tascio”, from the English term “trash”: it’s the definition of a Palermitan boor, considered a social parasite, coarse and uncivil). The Vuccirìa song tells the story in first person of a “tascio”.
[2]There is a Forst beer factory in Palermo. Cause of no shipping costs, it’s one of the cheapest drinks, and is therefore the workers’ beer, the “Palermo Calcio” hooligans’ (who have made an actual religion around it). And of course it’s the “official” beer in Vuccirìa.
[3] A square in the Vuccirìa.
[4] As we already specified, Vuccirìa is the name of the market but also synonym of “great confusion”, from which the Sicilian play on words derives.
[5]See note 4.
[6] From the Arab term “Balat”: Stone; we preferred not to translate this term that identifies the typical paving of great part of the historical center of Palermo, composed of large coarse cobblestones. The saying “the Vuccirìa balatas never dry” much used in Palermo, derives from an old legend predicting a fact that will never happen.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
On s’échappait déjà tout petit
“La route est lisse, la voie est libre”
Jette-toi là dans les ruelles
Les pieds par terre et la guerre en tête.
Ma mère s’évanouissait tout
En convulsant,
Pendant que je grandissais, les mains sur les hanches
Poursuivi par tous comme le char des saints.
“Le sang du sang de mes veines
Si je t’attrape tu te le prendras dans le derrière!”
Ma mère ignore que je me bourre à la Forst2
Et puis je saute comme une sauterelle,
Une sardine, sur la selle
Et sur la tête 500 grammes de gel
J’arrive au beau milieu du bordel
Mais ma mère ne le saura, si ne me voit!
Je cherche l’amour au coeur de Garraffaello3.
Cherche, cherche la place
C’est un animal pleins de têtes et pleins de bras
Au carrefour je rencontre quatre de mes amis
Je reprends mes idées et commence la Vuccirìa4
Ici, persone ne se parle
Personne pour te raconter des contes de fées
Le matin je crie
À midi aussi
Je crie toute la soirée
Arrive la nuit et je fais Vuccirìa5
Des chats bourrés partout
Ils tombent l’un après l’autre, comme des nèfles
Un s’éloigne doucement pour vomir
Et je vois une fleur blanche, une jument de classe
Trop délicate, trop maquillée,
Qui me dit “mords moi!”
D’un seul regard
Je descends de la moto
Dans ma tête commence le film, dont je suis l’acteur
Elle et moi, nus, tout en sueur
On s’éclate les points noirs après l’amour
Je prends mon courage à deux mains et lui lance: “Que fait on?
On se remplit de bières jusqu’après demain?”
Je ne m’en étais pas rendu compte
Mais à côté de mon “amour”, il y a son mec et sa lame
Tellement grande qu’elles semblent deux,
L’une sur l’autre, sympathique!,
J’examine ce qu’il y a autour de moi
Et j’en compte un, deux, trois…
Et si je m’excusais et m’en allait,
Tu crois que j’en réchapperais?
Je suis un animal, désormais
Et puis l’antitétanique je l’ai déjà pris à Noël
Pour la morsure du chien
Et j’ai plus mal au cul
Je trouve ma voix et la lance au dessus de la vuccirìa
“On va bien voir qui reculera!”
Ici, persone ne se parle
Personne pour te raconter des contes de fées
Le matin je crie
À midi aussi
Je crie toute la vie
Arrive la nuit et je fais Vuccirìa
“Qui a mouillé les pavés de la Vuccirìa?6”
À quatre contre un
Menaçant ils se lancent vers moi
Les gens s’écartent pour regarder
La foule forme cercle, un autel,
Et nous cinq là, au milieu du tranchoir
Ma fièvre augmente
À chacun de leur pas
Eux s’avancent, mais je ne recule pas
On dirait les 4 doigts de la main qui prennent le pouce
Qui a mouillé les pavés de la Vuccirìa?
Si jamais je l’apprends, je vais le caresser
Et l’embrasser partout
Moi, je vais vous avoir
Avec ces pierres glissantes, je vous fais tomber
Sans même vous pousser
Et en fait (quatre qu’ils étaient, écoutes ça):
Le premier glisse et le deuxième lui tombe dessus
Le troisième les plante, y s’est trompé,
S’éclate la tête sur le pavé
Le quatrième tourne comme une girouette
Et prend la poudre d’escampette
Et je ne sais pas trop comment, mais
Au milieu de la foule, nous restons seuls,
Mon amour et moi,
Pauvrette, traumatisée
Elle essaye pourtant
Mais dorénavant ne sait dire que
“Stump staz stupurutanz!”
[1] La vuccirìa est un des marchés à ciel ouvert installé par les arabes pendant leur séjour à Palerme (831-1072 après JC), le nom en sicilien signifie “grande confusion” bien qu’il dérive étymologiquement, de ses cousins Français “Boucherie”, anglais “Butchery” et espagnol “Boqueria”, lesquels désignent les lieux de vente de viande et de poisson. Connu pendant des siècles comme lieu de vente de bien alimentaires, lors des dix dernières années, il a changé de look, par la faute de l’éclosion des supermarchés, l’activité de ces marchés à ciel ouvert a du s’ouvrir aux horaires nocturnes pour survivre, en effet la nuit la Vuccirìa devient synonyme d’alcool bon marché, musique trés forte, aucun ticket de caisse. De nos jours, c’est Le lieu de la movida plus illégal ou extraordinairement se retrouvent tous les palermitains: étudiants, clochards de 60 ans, très jeunes adolescents des quartiers populaires, vrais ou faux artistes, kékés (“tasci” terme utilisé pour le palermitain coloré, parasite humain, socialement abandonné et incivile). La chanson “Vuccirìa” parle d’un quéqué narrée à la première personne.
[2] A Palerme se trouve la Société de la FORST, qui n’étant pas assujetti au coût de transport est une des boissons alcooliques parmi les plus économiques. Elle est très prisée par les ouvriers en bâtiment, tous les travailleurs plus humbles, les supporters de football de Palerme, qui en ont fait une véritable religion, elle est également la bière officielle de la Vuccirìa.
[3] Piazza Garraffello, une des principales places de la Vuccirìa.
[4] Comme nous le disions précédemment, Vuccirìa est le nom du marché mais également synonyme de grande confusion, d’où le jeu de mots en Sicilien.
[5] Voir Note 4.
[6] De l’arabe Balat: Pierre, nous préférons ne pas traduire ce mot par lequel nous identifions le pavé typique d’une bonne partie du centre historique palermitain, composé de sanpietrini rudimentaires et de grande dimension. Le proverbe “les pavés de la vucciria se sècheront jamais” provient d’une légende ancienne et désigne un fait qui n’arrivera jamais.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Schon als Kinder sind wir immer weggerannt
“Alles klar, der Weg ist frei!”
Wir hingen in den Gässchen ab
Barfuss, aber mit dem Krieg im Kopf
Meine Mutter wurde ohnmächtig
und kriegte Krämpfe
Mit den Händen in die Seiten gestemmt wuchs ich auf
Gefolgt von allen, wie der Heilge auf dem Karren
“Du Blut meines Blutes2 ,
wenn ich dich kriege versohl’ ich dir den Hintern!”
Meine Mutter weiss nicht, dass ich mich mit Forst-Bier betrinke3
und dann wie eine Heuschrecke herumhüpfe
Eine Sardine, auf den Sattel
Kilos an Gel im Haar
Auf einem Rad rausche ich in die Menge
Wie kann meine Mutter mich denn verstehen, wenn sie mich nicht sieht?
Ich suche nach Liebe, mitten auf dem Garraffello Platz
Suche suche, der Platz
Ist ein Tier mit unzähligen Köpfen und Armen
An einer Strassenecke treffe ich auf eine Gruppe von Freunden
Meine Verwirrung endet und die Vuccirìa beginnt4
Hier sagt niemand was
Keiner erzählt dir Märchen
Morgens schreie ich
Mittags schreie ich
Den ganzen Abend schreie ich
Dann kommt die Nacht und ich mach’ Vuccirìa5
Betrunkene Kätzchen überall
Wie Mispeln fällt eine nach der anderen
Eine zieht langsam zum Kotzen ab
Und ich sehe eine weiße Blume, ein echte Zuchtstute
Zu zart, einfach zu süß
Nur mit ihren Augen sagt sie “reiß mich auf”
Ich steige vom Motorroller ab
In meinem Kopf geht der Film los – und ich bin der Hauptdarsteller
Besser noch, sie und ich nakt
im Schweiß badend
Wir drücken uns die Mitesser nach dem Liebe machen aus
Ich werde mutig und sage zu ihr: “Nun,
Was sollen wir machen? Füllen uns mit Bier ab, bis Übermorgen?”
Ich war mir gar nicht bewusst,
Dass neben meiner Liebsten ihr Freund stand,
Mit einem Messer, so groß dass es zwei sein könnten
Eines über dem anderen, wie sympathisch!
Ich schaue mich um und sehe noch einen
und noch einen und noch einen
Wenn ich mich entschuldigen und einfach abhauen würde,
Meinst du nicht dass ich damit durchkommen würde?
Inzwischen bin ich aber tierisch sauer
Und die Tetanus Impfung hab ich erst Weihnachten gemacht
Weil ich von einem Hund gebissen wurde
Und der Hintern tut mir deswegen auch nicht mehr weh
Ich finde eine Stimme und schmeisse die auf die Vuccirìa
“Nun schaun wir mal wer sich zurückzieht!”
Hier sagt niemand was
Keiner erzählt dir Märchen
Morgens schreie ich
Mittags schreie ich
Mein ganzes Leben schreie ich
Dann kommt die Nacht und ich mach’ Vuccirìa
Wer hat die Pflastersteine der Vuccirià nass gemacht6?
Es sind vier gegen einen
Die sich drohend gegen mich richten
Die Leute scharren sich um zu gaffen
Der Platz ist ein Nasenloch, ein Altar
Und wir fünf mitten auf dem Hackbrett
Mein Fieber steigt an
Bei jedem Schritt den einer von denen macht
Sie kommen näher aber ich weiche nicht aus
Mir scheint’s wie eine Hand die einen Daumen drückt.
Wer war’s der die Pflaster der Vuccirà nass gemacht hat?
Wenn ich das rausfinde komm ich ihn umarmen
Und küss ihn überall
Ich verarsch’ euch alle
Auf diesen glitschigen Steinen schmeiss ich euch um,
Ohne dass ich Euch schubsen müsste
In der Tat (Hör mal, es waren vier, oder?):
Der Erste rutscht und der Zweite fällt über ihn
Der dritte sticht beide aus versehen ab und
Fällt auf einen Pflasterstein
Der Vierte dreht sich und dreht sich um
Er fühlt sich bedroht und haut ab!
Wie dem auch sei
Inmitten all der Leute
Bleiben nur meine Liebste und ich, die Ärmste!
Traumatisiert für den Rest ihres Lebens
Wenn ich sie reden höre… findet sie keine Worte
Sie versucht immer zu reden, aber das einzige was aus ihr rauskommt ist
Stump staz stupurutanz!
[1] Die Vuccirìa ist einer der Märkte Palermos, während der arabischen Besiedlung von Palermo (831-1072 AD) gegründet. Auf Sizilianisch wird der Terminus für “große Verwirrung” / “großes Getümmel” genutzt, kommt aber vom gleichen Ursprung der auch in verwandten Sprachen vorkommt, wie “boucherie” auf Französisch, “butcher” auf Englisch, “boqueria” auf Spanisch, die Orte beschreiben an denen Fleisch und auch Fisch verkauft wird. Jahrhundertelang basierte der Markt der Vuccirìa auf Lebensmitteln, hat aber im letzten Jahrzehnt den Look gewechselt. Auf Grund der vielzähligen Konkurrenz von Einkaufszentren und Supermärkten nimmt die Aktivität der Freiluft-Märkte ab, die sich gezwungen sehen auch des Nachts zu öffnen: Kurzum, Vuccirià wird Synonym von günstigem Alkohol, lauter Musik die ganze Nacht, Kassenzettel gibt es nicht. Heute ist es ein Ort des ungeregelten Nachtlebens von Palermo wo sich unterschiedlichste Palermitaner treffen: Studenten, 60 Jahre alte Obdachlose, 13 Jährige Jungs der sozial benachteiligten umliegenden Viertel, echte und falsche Künstler und “Tasci”, (“Prolls”, Plural von “Tascio” von Engl. Trash, wahrgenommen als Parasit, sozial vernachlässigt und unkultiviert). Das Lied “Vuccirìa” erzählt eine Geschichte aus der Sicht eines “Tascio”
[2] “Sangu ru sagnu r’i me’ vini” sizilianische Redensart, wörtlich “Blut meines Blutes”, meint üblich Sohn oder Tochter
[3] Forst Bier hat eine Fabrik in Palermo. U.a. auf Grund der niedrigen Logistik-Kosten ist es einer der günstigsten Getränke und d.e. das Bier der Arbeiter der “Palermo Calcio” Ultras, die alle in Forst Bier fast eine Religion sehen. Es ist natürlich das “offizielle” Bier der Vuccirìa
[4] Wie bereits erwähnt, Vuccirìa ist der Name des Marktes aber davon ableitend Synonym von “großer Verwirrung”, wovon sich das Sizilianische Wortspiel im Original ableitet.
[5] s. Fussnote 4.
[6] Von Arabisch “Balat”: Stein. Pflasterstein im Original-Text ist “Balat”, was genau die großen, schweren Pflastersteine beschreibt, die das Bild des historischen Stadtzentrums Palermos prägen. Das Sprichwort “die “Balate” der Vuccirìa trocknen niemals” ist ein altes Sprichwort und beschreibt einen Zustand der nie eintreffen wird.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Escapábamos ya desde pequeños
“Adelante, vía libre”
Arrojados a los callejones
Los pies en la tierra; en la cabeza, la guerra.
Mi madre se desmayaba
Con tiritonas,
Mientras que yo crecía con las manos en las caderas
Seguido por todos como el carro de los santos.
“Sangre de mis venas,
¡Si te cojo te doy en el trasero!”
Mi madre no sabe que me destruyo a base de Forsts2
Y luego salto como un grillo
Una sardina, encima de la silla
En la cabeza un quintal del gel
Haciendo cabriolas llego al tumulto
Pero, si no me ve, ¿qué puede comprender mi madre?
Yo busco el amor en medio del Garraffaello3.
Busca, busca, la plaza
Es un animal lleno lleno de cabezas, lleno de brazos.
En el cruce me encuentro con cuatro amigos míos
Se me pasa el desconcierto y comienza la Vuccirìa4
Aquí nadie nos dice nada
Nadie nos cuenta historias
Por la mañana grito
A mediodía grito
Por la tarde grito
Llega la noche y armo Vuccirìa
Gatos borrachos por todos lados
Uno a uno van cayendo como nísperos
Uno de ellos se aparta para vomitar
Y entonces veo a esta flor blanca, una yegua de raza,
Muy delicada, muy arreglada,
Que me dice “rasgúñame”
Con la mirada
Me bajo de la moto
En mi cabeza arranca la película y yo soy el actor
Es más, ella y yo desnudos, llenos de sudor
Nos reventamos los puntos negros después del amor
Me lleno de coraje y le digo: “¿Qué hacemos,
Nos hinchamos de cerveza hasta pasado mañana?”
No me había dado cuenta
Pero al lado de mi amor estaba su novio, armado
Con un cuchillo tan grande que parecían dos
Uno encima del otro, ¡qué gracioso!,
Miro alrededor y veo a otro
después a otro y a otro más…
Si me disculpara y me largara…
¿Crees que no me escaparía?
Pero ya me he convertido en un animal
Y me hice la antitetánica en Navidad
Por el mordisco de un perro,
Y el culo ya no me duele
Encuentro una voz y la lanzo sobre la Vuccirìa
“¡Ahora veremos quién es el que se echa atrás!”
Aquí nadie nos dice nada
Nadie nos cuenta historias
Por la mañana grito
A mediodía grito
Toda la vida grito
Llega la noche y armo Vuccirìa
“¿Quién mojó las balatas de la Vuccirìa?5”
Son cuatro contra uno
Lanzados amenazantes contra mí
La gente se aparta para mirar,
La plaza se abre en círculo de nariz, es un altar,
Y nosotros cinco allí en medio de la tabla de cortar
Me sube la fiebre
Cada vez que uno de ellos adelanta un pie
Se acercan pero yo no retrocedo
Como la mano que se cierne sobre el pulgar
“¿Quién fue el que mojó las balatas de la Vuccirìa?”
Si lo vengo a saber le voy a acariciar
Y luego lo mojo
¡Yo a vosotros os jodo!
Con estas balatas resbaladizas hago que os caigáis,
Sin necesidad de empujaros
Así pasó (veréis qué bueno, eran cuatro, ¿no?):
El primero se resbaló y el segundo le cayó encima
El tercero les acuchilló
Y se golpeó la cabeza contra una balata
El cuarto se gira y se vuelve a girar
Se siente amenazado y se larga
¿Cómo sucedió todo?
En medio de toda esa gente nos quedamos solos
Yo y mi amor, pobrecita,
Traumatizada para el resto de su vida
Si la oyeras hablar… se ha quedado sin palabras
Cada vez que lo intenta, solo logra decir:
“¡Stump staz stupurutanz!”
[1] La Vuccirìa es uno de los mercados a cielo abierto instalados por los árabes durante su permanencia en Palermo (831-1072 d.C.). El nombre en siciliano significa “vocerío, alboroto”, aunque deriva del mismo étimo que da origen a sus primos boucherie en francés, butchery en inglés y “boquería” en castellano, que designan puntos de venta de carne y pescado. Si bien durante siglos el mercado se ha sustentado en los bienes alimentarios, en la última década ha cambiado de look. A causa de la competencia de los centros comerciales que florecen en cada esquina, la actividad de los mercados a cielo abierto comienza a desinflarse y, para sobrevivir, se ven obligados a abrir por la noche: en resumidas cuentas, Vuccirìa se convierte en sinónimo de alcohol a muy bajo precio, música en la calle a todo volumen durante toda la noche, sin que nadie entregue siquiera un ticket. A día de hoy es el centro de la movida palermitana más caótica en la que de manera extraordinaria se encuentran todos los palermitanos: ya sean estudiantes de ingeniería, mendigos de sesenta años, chavales de trece años del barrio más popular, artistas reales o fingidos o los “tasci” (del inglés trash, se trata del macarra palermitano, parásito humanoide, descuidado socialmente e incivil). La canción “Vuccirìa” habla de la historia de un “tascio” contada en primera persona.
[2] En Palermo hay un establecimiento de cerveza Forst. Al no sufrir los costes de transporte, es una de las bebidas alcohólicas que cuesta menos y, por tanto, la cerveza de los albañiles y de los trabajadores más humildes, de los ultras del Palermo que la han convertido en una verdadera religión. Y, como es natural, es la cerveza oficial de la Vuccirìa.
[3] Garraffaello es una de las plazas principales del mercado.
[4] Como decíamos arriba, Vuccirìa es el nombre del mercado pero también es sinónimo de “vocerío, alboroto”. De ahí el juego de palabras en siciliano.
[5] Del árabe balat, “piedra”. Preferimos no traducir este término con el cual se identifica el pavimento típico de una buena parte del centro histórico palermitano, compuesto por sampietrini rudimentarios y de grandes dimensiones. “Las balatas de la Vuccirìa nunca se secan” es un dicho muy usado en Palermo para designar una acción que no tendrá lugar nunca.
Vuccirìa
Scappavamu ri nichi e nichi
“Strata liscia, pista vascia!”
Iccati ddà nei viculicchi
A pieri in tierra, in tiesta ‘a guerra.
Me’ matri avieva ‘i sdillinchi, ch’i tiritanchi,
Mentri ju spicava ch’i manu nei cianchi
Assicutatu ‘i tutti comu ‘u carru r’i santi.
“Sangu ru sagnu r’i me’ vini
si t’annagghiu t’i rugnu ne’i rini!”
Me’ matri nun lu sapi ca mi scassu ri forst
E poi satariu attipu grillu
Una sardella
In capu a’ sella
In capu ‘nu quintale ‘i gel
Arrivu isannu in mienzu o’ burdiellu
Ma me’ matri chi voli capiri, si nun mi viri,
Ju cercu l’amuri in mienzu ‘o Garraffaello.
Ciesca ciesca, ‘a chiazza
è un armalu chinu chinu ri tieste,
Chinu ri vrazza
A’ punt’a cantuniera incocciu quattru amici mia
Mi finisci ‘a cunfusioni er accumincia ‘a Vuccirìa
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a sira abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
‘Atti mmriachi runn’egghiè
A unu a unu càrinu attipu niespuli
Unu lientu lientu pi lanzari s’arrassa
E viu ‘stu ciuri biancu, una cavadda ri razza,
Troppu delicata, troppu assistimata
Sulu sulu ca mi rici “cionnami” c’una taliata
Smuntu r’u muturi
N’a me’ tiesta attacca ‘u film e ju sugnu l’atturi
Anzi ju e idda nuri
Chini ri sururi
Nni schiacciamu i punti nivuri doppu l’amuri
Mi pigghiu ri curaggiu e ci ricu: “chi fa,
N’ammuttunamu i birra fino a doppuruma’?”
Nun mi nni avieva addunato
A lato ‘i l’amuri miu
C’è ‘u so’ zito, acciuratu,
Cu’ un pezzu ri cutieddu ca parinu dui,
Unu in capu all’avutru, simpatico,
Mi quartìu e ni viru n’avutru, poi n’avutru, poi n’avutru…
Si mi scusassi e m’a svignassi,
Ma chi pienzi ca ‘un m’a scapuliassi?
Ma ormai addivintavu n’armale
E l’antitetanica m’a fici a natale
P’un muzzicuni ri cane,
E ‘u culu ormai ‘un mi fa cchiù male
Trovu una vuci e ‘a jeccu supr’a Vuccirìa
“Ora viriemu cu è ca s’arrifardia!”
Ccà nun c’è nuddu ca nni rici niente
Nun c’è nuddu ca nni cunta favole
‘A matina ju abbannìu
‘A menz’jornu abbannìu
Tutta ‘a vita abbannìu
Arriva ‘a notti e fazzu vuccirìa
“Cu ‘i vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?”
Sunnu quattru contr’a unu
Iccati all’anciluni versu ‘i mia
‘A genti s’allasca a taliare,
‘A chiazza è un giru ri nasca, è ‘n altare
E nui cinqu’ ddà nmienzu ‘o tagghiere
Haju un aumientu di freve
Ogni vota ca unu avanza un piere
S’avvicinanu ma nun mi spostu n’arriere
Mi pari tutta una manu ca strinci supra ‘u pusiere
Cu fu ca vagnò ‘i balati r’a vuccirìa?
S’u vegnu a sapisciu m’allisciu e poi m’u vasu tuttu
Ju a vu’ avutri vi futtu
Cu ‘sti balate lippuse
Vi fazzu cariri senza bisognu ca v’ammuttu
Infatti (sentiti chista, eranu quattru no?):
‘U primo sciddicò e ‘u sicunnu ci cariu in capu
‘U terzu li azziccò e sbattìu ‘a tiesta supra ‘na balata
‘U quartu si vutò e si firriò
Si intisi minacciato e s’a scapputtò
Comu fu, comu non fu
In menzu a tutt’a genti arristamu sulu
Ju e l’amuri miu, mischina, traumatizzata p’u riestu r’a vita
Si idd’a sienti parrari, nun havi cchiù parole
Ci prova siempre ma ormai s’a fira sulu a diri:
“Stump staz stupurutanz!”
Vuccirìa1
Escapar quando éramos moleques
“Rua deserta, estrada aberta!”
Largados lá, em qualquer beco
Pé na terra, eu penso em guerra.
Minha mãe até desmaiava,
E convulsionava
Enquanto eu crescia com as mãos na cintura
E todo mundo me seguia, como carruagem de santo.
“Sangue do sangue dentro das minhas veias
Se eu te pego te faço ver estrelas!”
Minha mãe nem sonha que eu me acabo de Forst2
Depois saio pulando como um grilo
Uma sardinha, sobre a sela
Na cabeça meio quilo de gel
Chego empinando no meio da baderna
Mas minha mãe, o que ela quer saber se não me vê?!
Procuro um amor em meio a Garraffaello3 .
E busca, busca, a praça
É um bicho, um montão de cabeças, cheio de braços
No meio da encruzilhada encontro quatro amigos meus
Ali se acaba a confusão pra começar a Vuccirìa4
Mas não existe quem me diga nada
Não tem ninguém que me conte fábulas
De manhã sou eu quem grito
Meio dia eu também grito
A noite inteira é gritaria
Madrugada, eu faço Vuccirìa
Gatos bêbados nas esquinas
Um por um, caindo igual tangerinas
Quando um deles, só pra vomitar, se inclina
Enquanto eu vejo uma flor branca, é uma égua de raça
Muito delicada, toda arrumada
Ela pensa que me diz “me arranha”
Só de olhar
E eu desço da minha moto
Na cabeça vejo um filme, e eu sou o ator
Melhor, pelados, eu e ela, suados os dois
E depois de se enroscar a gente espreme uns quantos cravos
Então me encho de coragem e lhe digo: “Vem cá,
Que tal encher a cara até depois da amanhã?”
Não me dei conta
Que ao lado do meu amor, tinha um rapaz bem armado
Com um facão, tão grande que pareciam dois
Um em cima do outro, simpático,
Eu olho em volta e vejo outro,
Depois outro, depois um outro…
Se me desculpasse e me safasse
Mas pensa que eu vou deixar barato?!
Agora que eu já virei bicho
E mais, me vacinei agora nesse Natal
Uma mordida de cão
E bunda já nem dói mais
Encho meu peito e grito em meio à Vuccirìa:
“Agora eu quero ver quem é o covarde!”
Mas não existe quem me diga nada
Não tem ninguém que me conte fábulas
De manhã sou eu quem grito
Meio dia eu também grito
A vida inteira é gritaria
Madrugada, eu faço Vuccirìa
“Quem molhou as pedras da Vuccirìa?5“
Eles são quatro contra um,
Vêm avançando ferozmente, e eu aqui
O povo se afasta pra olhar
A praça, as caras em volta, um altar
E lá estamos nós cinco, no meio da multidão
Sinto aumentar minha febre
A cada vez que um deles avança um passo
Se aproximam, mas nem por isso eu me afasto
Mais parecem quatro dedos apertando o polegar.
“Quem foi que molhou as pedras da Vuccirìa?”
Ah se eu descubro! Eu pego essa pessoa,
Abraço e beijo o copo inteiro
E vocês?! Eu aniquilo!
Com essas pedras molhadas, eu faço cair
Sem nem precisar empurrar
De fato (escuta só, eram quatro não?):
O primeiro escorregou, o segundo tropeçou em cima
O terceiro crava o canivete por engano
E cai de cara
O quarto, se virou, revirou,
Se sentiu ameaçado, então se safou
Como foi, como não foi?
E no meio daquela gente só sobramos nós dois
Eu e o meu amor, coitadinha
Traumatizada pro resto da vida.
Se ela tenta falar, não sai uma palavra
Mesmo insistindo em tentar, ela só consegue dizer:
“Stump staz stupurutanz!”
[1] Vuccirìa é um dos mercados a céu aberto criado pelos árabes durante a sua permanência em Palermo (831-1072 d.C.). O nome em siciliano significa “grande confusão”. A expressão deriva do mesmo termo que dá vida ao francês “boucherie”, ao inglês “butcher” e ao espanhol “boqueria”, os quais designam locais de venda de carne e peixe. Se durante séculos o mercado se sustentou da venda de bens alimentares, na última década este espaço popular mudou o seu aspecto. Por causa da concorrência dos centros comerciais que se multiplicam a cada esquina, a atividade dos mercados a céu aberto pouco a pouco se desinfla, e para sobreviver os comerciantes se vêem obrigados a abrir também à noite. E à consequência da nova atividade a Vuccirìa se torna sinônimo de álcool a baixíssimo preço, música a todo volume nas ruas madrugada afora e comércio informal. Atualmente é o ponto de encontro mais desregrado do movimento noturno de Palermo onde, extraordinariamente, todos os palermitanos se misturam: o estudante de engenharia, o mendigo, os meninos de 13 anos da periferia, artistas reais ou não, homens, mulheres, crianças, e o grupo que pertence à categoria “tascio” (que vêm do inglês “trash”, e é uma espécie de cafona ao extremo, socialmente intratável, incômodo e nada cívico). A canção “Vuccirìa” é a história de um belo exemplar de “tascio”, contada em primeira pessoa.
[2] Forst é o nome de uma marca de cerveja muito popular em Palermo. E por ser de produção local é a bebida mais acessível, e por isso tornou-se a bebida dos operários, dos trabalhadores mais humildes e dos torcedores do time de futebol Palermo, que fizeram da Forst uma religião. Por essas e outras, ela é a cerveja oficial da Vuccirìa.
[3] Garraffello é o nome de uma das principais praças do mercado.
[4] Vuccirìa, como foi dito anteriormente, é nome do mercado, mas é também sinônimo de “grande confusão”. É dali que nasce este jogo de palavras em siciliano.
[5] “As pedras da Vuccirìa não secam nunca” é um dito popular de Palermo que se refere a algo que nunca vai acontecer.
Rimmillu ru’ voti
Rimmillu ru’ voti
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti
Quando c’è caldo e io sento freddo
Tu avvolgimi con tutte le tue coperte
Aiutami a cercare le mie, ché le mie le ho perse
E dimmi che non è successo niente
Dimmelo due volte (x2)
Quando io mi intestardisco sulla gente
Cantami una canzone con la tua voce
E scappiamo in un paese senza croci
E dimmi che non ci può succedere niente
Dimmelo due volte (x2)
Quando sono il più cattivo mi devi capire
Perché sono troppe cose e faccio bile1
Ma tu capisci, forse pure troppo bene
E dici che non è successo niente però
Dimmelo due volte
E dici che non è successo niente, vabbè
Dimmelo due volte
Quando cade il cielo e tu non ce la fai più
Che il cielo cade a terra e tinge tutto di blu
Mi vergogno un pochino ma vieni dove sai tu
Che devo dirti una cosa urgente
Non è successo niente
Vita mia, non è successo niente
[1] La credenza popolare sostiene che in presenza di fattori negativi quali eccessi d’ira, d’invidia e simili, la bile possa accumularsi fino a fare esplodere il sacchetto della cistifellea, portando alla morte. Fari ‘a bili è un’espressione molto usata a Palermo. Si potrebbe tradurre con “prendersela a male” ma così facendo restituiremmo la valenza quotidiana della frase ma non quella poetica
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Tell me twice
When It’s hot and I feel cold
Come and wrap me with all your blankets
Help me find mine because I’ve lost them
And tell me that nothing happened
Tell me twice
When I puzzle over people
Come and sing to me a song with your voice
And let’s escape to a land with no crosses
And tell me that nothing can happen to us
Tell me twice
When I’m the meanest, you have to understand me
Because I’m too many things and I get upset
But you understand me, maybe too well
And tell me that nothing happened, but
Tell me twice
And tell me that nothing happened, ok
Tell me twice
When the sky falls and you can’t take it anymore
Because the sky falls to the ground and paints it all blue
I feel a bit ashamed, but come, you-know-where
Because I have to tell you something urgent
Nothing happened
Vita mia1 , nothing happened
[1]Sicilian language is full of carnal terms of affection, very hard to translate adequately. Ciatu miu (breath of mine), sangu miu (blood of mine), vita mia (life of mine), cuore miu (heart of mine). In these cases we’ve chosen not to translate them.
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Quand il fait chaud et que j’ai froid,
Entoure moi de toutes tes couvertures
Aide moi à chercher les miennes
Dis moi qu’il ne s’est rien passé
Dis le moi deux fois
Quand je ne comprends plus les gens
Chante moi une chanson de ta douce voix
Et partons pour un pays sans croix
Et dis moi que rien ne nous arrivera
Dis le moi deux fois
Quand je suis le plus méchant comprends moi
Car je ne suis pas qu’une personne et cela m’empoisonne
Mais tu le sais et peut-être même trop
Et me dis qu’il ne s’est rien passé mais
Dis le moi deux fois
Dis moi qu’il ne s’est rien passé, d’accord…
Dis le moi deux fois
Quand le ciel tombe et que tu n’y arrives plus
Quand le ciel s’écroule et peint tout en bleu
J’ai un peu honte mais viens où tu sais bien
Faut que je te dise une chose urgente
Il ne s’est rien passé
Mon “tout”, il ne s’est rien passé
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Wenn es heiss ist und mit kalt
Wickelst du mich in all deine Decken ein
Hilf mir meine zu finden, weil ich sie verloren habe
Und sag mir dass nichts passiert ist
Sag’s mir zwei mal
Wenn ich über die Leute grübel
Sing mir ein Lied mit deiner Stimme
Und lass uns in ein Land ohne Kreuze flüchten
Und sag mir dass uns nichts passieren kann
Sag’s mir zwei mal
Wenn ich der fieseste von allen bin, musst du mich verstehen
Ich bin von allem zu viel und das lässt mich durchdrehen
Aber du verstehst mich, vielleicht zu gut
Und sag mir dass nichts passiert ist, aber
Sag’s mir zwei mal
Und sag mir dass nichts passiert ist, nun gut
Sag’s mir zwei mal
Und wenn der Himmel fällt und du hälst es nicht mehr aus
Dass der Himmel auf die Erde fällt und alles blau tüncht
Ich schäme mich etwas aber komm, du weisst wohin
Weil ich dir was drigendes sagen muss
Nichts ist passiert
Mein Leben1 , nichts ist passiert
[1] Die Sizilianische Sprache ist voll von körperlichen Ausdrücken der Zuneigung, unmöglich es adäquat zu übersetzen: “Ciatu miu” (Mein atem), “sangu miu” (Mein Blut), “vita mia” (Mein Leben), “cuore miu” (Mein Herz). Daher die wörtliche Übersetzung
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Cuando hace calor y yo tengo frío
Envuélveme con todas tus mantas
Ayúdame a encontrar las mías, que las he perdido
Y dime que no ha pasado nada
Dímelo dos veces (x2)
Cuando cavilo demasiado sobre la gente
Cántame una canción con tu voz
Y escapemos a un país sin cruces
Y dime que no nos puede pasar nada
Dímelo dos veces (x2)
Cuando soy el más malo me tienes que comprender
Porque soy demasiadas cosas y se me revuelve la bilis
Pero tú comprendes, puede que hasta demasiado bien
Y dices que no ha pasado nada (pero)
Dímelo dos veces
Y dices que no ha pasado nada (está bien)
Dímelo dos veces
Cuando el cielo cae y tú ya no aguantas más
Porque el cielo cae sobre la tierra y lo tiñe todo de azul
Me avergüenzo un poquito pero ven donde ya sabes
Que te tengo que decir una cosa urgente
No ha pasado nada
Mi vida, no ha pasado nada
Rimmillu ru’ voti
Quannu c’è cavuru e sentu friddu
Tu cummogghiami cu tutti i to’ cuperti
Aiutami a circari ‘i mia ca ‘i mia ‘i persi
E dimmi ca ‘un successi nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu ju mi sfirniciu in capu a’ genti
Cantami una canzuna ca to’ vuci
E scappamo n’on paisi senza cruci
E dimmi ca un ni pò succediri nienti
Rimmillu ru’ voti (x2)
Quannu sugnu ‘u cchiù tinto m’ha’ a capiri
Picchì sugnu troppi cosi e fazzu ‘a bili
Ma tu capisci, forse puru troppu buonu
E dici ca ‘un successi nienti però
Rimmillu ru’ voti
E dici ca ‘un successi nienti, vabbè
Rimmillu ru’ voti
Quannu care ‘u cielu e tu ‘un t’a firi cchiù
Ca ‘u cielu care in tierra e tinci tutti cosi ‘i blu
M’affruntu anticchia ma veni dunni sai tu
Ca t’e diri una cosa urgenti
‘Un successi nienti
Vita mia, ‘un successi nienti
Rimmillu ru' voti
Quando faz calor e eu sinto frio
Tu com o teu cobertor me dás abrigo
Me ajude a procurar o meu, que está perdido
Fale que nada disso aconteceu
Me fale duas vezes
Quando não suporto estar com tanta gente
Cante-me canções com a tua voz doce
Fugiremos longe, para um país sem cruzes
E fale que nada pode nos acontecer
Me fale duas vezes
Quando sou cruel, e deves compreender-me
Pois sou tantos, e se faço, é sem saber
E tu compreendes, talvez até muito bem
Me fale que nada aconteceu, porém
Me fale duas vezes
Me fale que nada aconteceu, pois bem
Me fale duas vezes
Quando o céu desaba e tu não podes mais
O céu cai na terra e tinge as coisas de azul
Eu me acanho assim… vem cá, onde sabes tu
Pois devo dizer-te uma coisa urgente
Não aconteceu nada
Vida minha, não aconteceu nada
Es mi mai
Es mi mai
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Sei così piccola, piccola mia
Che quando passi almeno una si indispettisce
Sei così piccola, piccola mia
Che ti metto in un paniere e ti guardo
E sono piccolo pure io
Fai spazio pure a me
In questo paniere e se
Chiudi gli occhi li chiudo pure io
Diventa una mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Guarda là sotto che piccoli che sono
Sono come te, sono come te…
Sono come…
Sono piccoli come me
Se li vedi da qua sopra
Sono formiche
E stai pensando quello che penso io?
Salite tutti sopra
La nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Non ci torno più…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
You are so small, my little one
So that when you pass by at least one girl saddens
You are so small, my little one
So I can put you in a basket and stare at you
And I become as small as you
Make some room for both of us
In this basket and if
You close your eyes, I close mine too
It becomes an air balloon
And flies away…
Yeehaw! Yeehaw! Yeehaw!
Es mi mai, mi mai!
Look down there how small they are
They are just like you, they are just like you
They are just like…
They are just like me
If you look at them from up here
They are like so many ants
Do you think what I think too?
…Everybody, come up here!
Inside our balloon!
Yeehaw! Yeehaw! Yeehaw!
Es mi mai, mi mai!
I’m not coming back…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Tu es si petite, ma petite
Que lorsque tu passes, un au moins se met en colère
Tu es si petite, ma petite
Que je te met dans un panier et t’observe
Et je suis petit, moi aussi
Fais moi de la place
Dans ce panier et si
Tu fermes les yeux, je les ferme aussi
Il devient une montgolfière
Et s’envole, s’envole…
Y-ah!Y-ah!Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Regardes là-dessous qu’ils sont bouts de choux!
Ils sont comme toi, ils sont comme toi
Ils sont…
Ils sont petits comme moi,
Si tu les vois d’en haut
Ce sont des fourmis
Tu penses à ce que je pense?
Montez toutes à bord
Notre montgolfière!
Y-ah!Y-ah!Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Je redescends plus…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Du bist so klein, meine Kleine
Dass wenn du vorbeigehst, wenigstens eine etwas ärgerlich wird
Weil Du so klein bist, meine Kleine
Dass ich dich in einen Korb setzen kann und anschauen
Und so klein bin ich jetzt auch
Mach ein bisschen Platz für mich
In diesem Korb
Und wenn du deine Augen schliesst und ich auch meine
Wird er zu einem Heißluftballon
Und fliegt weg…
Juhu!
Es mi mai, mi mai!
Schau da unten wie klein sie sind
So wie du, genau so wie du
So wie…
So klein wie ich
Wenn du sie von hier oben siehst
Sind sie wie Ameisen
Und denkst du auch was ich denke?
… kommt alle nach hier oben!
In unseren Heißluftballon
Juhu!
Es mi mai, mi mai!
Ich geh dahin nicht zurück…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Eres tan pequeña, pequeña mía
Que cada vez que pasas como poco una se ofende
Eres tan pequeña, pequeña mía
Que te meto en un cesto y te miro
Y también yo soy pequeño
Déjame sitio también a mi
En este cesto y si
Cierras los ojos los cierro yo también
Se convierte en un globo
Y vuela, vuela…
Yee-ha! Yee-ha! Yee-ha! (x2)
Es mi mai, mi mai
Mira allí abajo qué pequeños que son
Son como tú, son como tú
Son como…
Son pequeños como yo
Si los miras desde aquí arriba
Son hormigas
¿Piensas lo mismo que yo?
¡Todos a nuestro
Globo!
Yee-ha! Yee-ha! Yee-ha! (x2)
Es mi mai, mi mai
No regresaré jamás…
Es mi mai
Si accussì nica, nica mia
Ca quannu passi almeno una si mutrìa
Si accussì nica, nica mia
Ca ti infilu nt’a un paniere e ti taliu
E sugnu nicu puru ju
Fammi spaziu puru a mia
Nt’a stu paniere e se
Chiudi l’occhi ‘i chiuiu puru ju
Addiventa mongolfiera
E vola, vola…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai!
Talìa ddà sutta chi nichi chi su’
Sunnu comu a tia, sunnu come a tia…
Sunnu come…
Sunnu nichi comu a mia
Si li viri di ccà supra
Sunnu furmiculi
Stai pensannu ’nzoccu penzu ju?
Acchianate tutti supra
‘A nostra mongolfiera!
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Nun ci tornu cchiù…
Es mi mai
Tão pequenina, pequena minha
Que quando passava as outras se mordiam
Tão pequenina, pequena minha
Que eu te ponho numa cesta de palhinha
Eu também sou pequenininho
Deixa espaço aqui pra mim
Nessa cestinha
Fecha os olhos, fecho os meus também
Faça ela virar balão, esfera
E voa, voa…
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Olha pra baixo, pontinhos no chão
São como você, são como você, são como você
São como você
Sou pequenininho assim
Se olhar daqui de cima
São formiguinhas
Está pensando o mesmo que eu pensei
Cabe todo mundo junto
Aqui na nossa esfera
Y-ah! Y-ah! Y-ah!
Es mi mai, mi mai
Eu não volto mais…
Sfardo
Sfardo
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Io non so niente
E ti guardo sempre
Notte e giorno, giorno e notte
Guardo te
E non so niente
Io non ho niente
Però ti do da mangiare
Il mio cuore, il cuore mio
Te lo regalo
Lo puoi masticare
Ma non te ne andare, dove vai?
Uno strappo nell’anima mi fai
Ma non te ne andare, dove vai?
Non mi dire niente
Guarda, non mi guardare
Mi angoscio1 e mi strappo i capelli
Sangue così non ne voglio buttare
E non sento niente
Mangio sciapo e bevo sale
E sento un odore di cielo che
Mi fa dannare
Ma non te ne andare, dove vai?
Uno strappo nell’anima mi fai
Ma non te ne andare, dove vai?
Non devi tornare più
Se te ne vai
[1] Il termine ‘Ngusciari descrive quel momento in cui il neonato che ha tanto pianto riprende fiato rumorosamente. La traduzione in questo caso fa riferimento solo allo stato d’animo che genera questo fenomeno, il quale è manifesto nella radice della parola.
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Shatter
I don’t know anything
And always look at you
Night and day, day and night
I look at you
And I don’t know anything
I don’t have anything
But I keep on feeding you
My heart, this heart of mine
Is yours
You can chew it
But don’t go away, where do you go?
You open a crack deep in my soul
But don’t go away, where do you go?
Don’t tell me anything
Look, don’t look at me
I gasp and tear out my hair
I don’t want to spill this blood
And I feel nothing
I eat bland and drink salt
And I smell this scent of sky that
Makes me crazy
But don’t go away, where do you go?
You open a crack deep in my soul
What… don’t you know?
But don’t go away, where do you go?
Don’t you ever come back if you go away
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Je ne sais rien
Et te regarde tout le temps
Jour et nuit, nuit et jour
Je te regarde
Et ne sais rien
Je n’ai rien
Mais je t’offre à manger…mon coeur
Mon coeur, Je te l’offre
Tu peux le mâcher
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Tu m’a déchiré l’âme
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
N’essayes même pas,
Allez ne me regarde pas
Je m’angoisse et m’arrache les cheveux
Je ne perdrais pas ainsi mon sang
Et je ne sens rien
Je mange sans saveur et bois du sel
Et je sens une odeur de Ciel
Qui me font maudire
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Tu m’a déchiré l’âme
Quoi? Ne le sais tu pas?
Mais ne t’en vas pas, où vas tu?
Ne reviens pas si tu t’en vas
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Ich weiss nichts
Und gucke dich immer an
Nacht und Tag und Tag und Nacht
Gucke ich dich an
Und ich weiss nichts
Ich habe nichts
Aber ich geb’ dir immer was zu Essen
Mein Herz, dieses mein Herz
Ich schenk es dir
Iss es ruhig
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Du reisst meine Seele ein
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Sag mir nichts
Schau, schau micht nicht an
Ich schnappe nach Luft und reiße mir die Haare aus
So will ich kein Blut vergießen
Und ich fühle nichts
Ich esse fad und trinke Salz
Und ich rieche den Himmel der
mich fluchen lässt
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Du reisst meine Seele ein
Was… weisst du das nicht?
Aber geh nicht weg, wohin gehst du?
Komm niemals zurück wenn du gehst
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Yo no sé nada
Y te miro siempre
Día y noche, noche y día
Te miro
Y no sé nada
Yo no tengo nada
Pero te doy de comer
Mi corazón, mi corazón
Te lo regalo
Lo puedes masticar
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
Un desgarro en el alma me provocas
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
No me digas nada
Mira, no me mires
Me angustio1 y me arranco los pelos,
No quiero derramar una sangre como esta
Y no siento nada
Como soso y bebo sal
Y siento un olor de cielo que
Me aflige
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
Un desgarro en el alma me provocas,
¿No lo sabes?
Pero no te vayas, ¿dónde vas?
No vuelvas si te vas
[1] El término “’Ngusciari” describe el momento en el que el neonato recupera el aliento ruidosamente. En este caso, la traducción solo recoge el estado de ánimo que este fenómeno genera y que se manifiesta a través de la raíz de la palabra.
Sfardo
Ju nun sacciu nienti
E ti taliu siempre
Jornu e notti, notti e ghiornu
Ti taliu
E ‘un sacciu nienti
Ju nun haju nienti
Però ti rugnu a manciare
‘U me’ cori, ‘u cori miu
T’arrialu
T’u po’ pistiare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Ma nun tinni iri, runni vai?
‘Un mi riri nienti
Talè, ‘un mi taliare
‘Ngusciu e mi piliu, sangu accussì
‘Un ni vogghiu iccare
E nun sentu nienti
Manciu grevio e vivu sale
E sentu un ciavuru ri cielu ca
Mi fa addannare
Ma nun tinni iri, runni vai?
Nu sfardo nt’all’anima mi fai
Chi fai, ‘u sai?
Ma nun tinni iri runni vai?
Nun hai a turnare cchiù
S’iddu tinni vai
Sfardo
Eu não sei de nada
Estou te olhando sempre
Noite e dia, dia e noite
Olhando-te
Eu nada sei
Eu não tenho nada
Mas de comer posso te dar
Meu peito, meu coração
Eu te regalo
Pode devorar
Mas não vá embora, aonde vai?
Um rasgo na alma que me faz
Mas não vá embora assim, aonde vai?!
Não me diga nada
Olha aqui, não me olhe
Angustiado eu arranco os cabelos
Cuspir sangue assim não quero
Eu que nada sinto
Como insosso e bebo sal
E sinto um cheiro de céu que
É pura maldição
Mas não vá embora, aonde vai?!
Um rasgo na alma que me faz
Quem faz?! Você bem sabe
Mas não vá embora assim, aonde vai?!
E se você se for não volte nunca mais
Iccati sangu
Iccati sangu
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Da questa parte
Io prego
Che ci abbracciamo nelle stelle
Tutti insieme
Di notte lancio un urlo
Dall’altra parte
Perché non mi rispondete?
Non mi rispondono mai
Se non piove questa preghiera è fatta di fiamme…
Da questa parte
Io butto voci e prego
Ogni sera, ogni sera, ogni sera
Tiro pugni all’aria
E mi stanco il doppio
Perché non mi rispondete?
Non mi rispondono mai
Se non piove questa preghiera è fatta di fiamme
Ne faccio un’altra e vi infuoco
Buttate sangue da un’altra parte
Che è, che c’è? Guarda che do fuoco pure a te
Buttate sangue da un’altra parte
Che fai, dove vai?
Vedi, vedi, vedi che non ce la fai ad andartene da qua
Fa un caldo in inverno
Da questa parte
C’è una luce che sembra agosto
Peccato per le mani mie
E piove, dal cielo piove sangue
Mi faccio un bagno
Buttate sangue da un’altra parte
Che è, che c’è? Guarda che do fuoco pure a te
Buttate sangue da un’altra parte1
Che fai, dove vai?
Vedi, vedi, vedi che non ce la fai ad andartene da qua
[1] L’idiotismo “buttare sangue” è insieme una maledizione, un invito e un augurio. Con questa traduzione abbiamo voluto mantenere l’immagine e l’azione contenuta nella frase originale.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Go throw your blood
Here on this side
I pray
That we will hug in the stars
Altogether there
At night I throw a voice1
To the other side
Why don’t you ever answer?
They never answer at all
If it doesn’t rain, this prayer is made of flames
Here on this side
I throw voices and I pray
Every night, every night, every night
I throw punches at the air
And I get tired twice
Why don’t you ever answer?
They never answer at all
If it doesn’t rain this prayer is made of flames
I pray some more and set you on fire
Go throw your blood away from here
What are you looking at? I’ll set you on fire too
Go throw your blood away from here
Where do you think you’re going?
You haven’t got the guts to back off
It’s so warm in the winter
Here on this side
A light, it looks like August
What a shame for my hands!
It’s raining, from the sky it’s raining blood
I’m going to bathe
Go throw your blood away from here2
What are you looking at? I’ll set you on fire too
Go throw your blood away from here
Where do you think you’re going?
You haven’t got the guts to back off
[1] “To throw voices” in Sicilian means “to shout, to yell”: translating it, we would have lost the figurative power of the idiomatic frase.
[2] The idiom “to throw one’s blood” is at the same time a curse, an invitation and an omen. With this translation we wanted to maintain the image and the action contained in the original frase.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Par ici
Je prie
qu’on s’embrasse tous ensemble
Dans les étoiles
La nuit, je lance un cri
par là
Mais vous répondez pas?
Y me répondent jamais
S’il ne pleut pas, cette prière est faite de flammes, de flammes
Par ici
Je crie et je prie
Chaque soir, chaque soir, chaque soir
Je lance mes poings en l’air
Et me fatigue le double
Mais vous répondez pas?
Y me répondent jamais
S’il ne pleut pas, cette prière est faite de flammes, de flammes
J’en refait une et vous enflamme
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici1
Quoi? Quoi? Prends garde à mes flammes toi aussi
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Que fais tu? Où vas tu?
Tu le vois, tu le vois, tu le vois que t’y arrive pas, à t’en aller de cet endroit?
Il fait une chaleur en hiver
Par ici
Il y a une lumière, on croirait Août
Dommage pour mes mains
Et il pleut du sang, le ciel saigne,
Je me baigne
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Quoi? Quoi? Prends garde à mes flammes toi aussi
Je te souhaite la maladie mais loin d’ici
Que fais tu? Où vas tu?
Tu le vois, tu le vois, tu le vois que t’y arrive pas, à t’en aller de cet endroit?
[1] Le terme “Buttare Sangue” jeter du sang est à la fois une malédiction, une invitation et un souhait. Avec cette traduction, nous souhaitions maintenir l’image et l’action contenue dans la phrase originale.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Auf dieser Seite hier
Bete ich
Dass wir uns in den Sternen umarmen
Alle zusammen
Des Nachts schmeiße ich eine Stimme1
Auf die andere Seite
Wieso antwortest du denn nie?
Die antworten nie
Wenn es nicht regnet, ist dieses Gebet aus Flammen
Auf dieser Seite hier
Schmeiße ich die Stimmen und bete
Jeden Abend, jeden Abend, jeden Abend
Ich boxe in die Luft
Und werde doppelt so müde
Wieso antwortet ihr mir nicht?
Ihr antwortet mir nie
Wenn es nicht regnet, ist dieses Gebet aus Flammen
Ich bete nochmal und zünde euch damit an
Vergeudet euer Blut wo anders2
Was ist, was ist? Ich setze auch dich in Flammen
Vergeudet euer Blut wo anders
Was machst du? Wohin gehst du?
Sieh, sieh, sieh dass du es nicht schaffst weg zu gehen
Es ist so warm im Winter
hier drüben
Das Licht ist wie im August
Wie schade um meine Hände
Und es regnet, vom Himmel tropft das Blut
Ich bade
Vergeudet euer Blut wo anders
Was ist, was ist? Ich setze auch dich in Flammen
Vergeudet euer Blut wo anders
Was machst du? Wohin gehst du?
Sieh, sieh, sieh dass du es nicht schaffst weg zu gehen
[1] “Stimmen schmeißen” auf Sizilianisch bedeutet “Rufen, Schreien”: Eine nicht wörtliche Übersetzung wird nicht gerecht.
[2] Das Idiom “Das Blut schmeissen”, “Buttare Sangue” ist gleichzeitig ein Fluch, eine Einladung und ein Omen.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
En este lado
Oro
Para que nos abracemos en las estrellas
Todos juntos
Por la noche lanzo un grito
Al otro lado
¿Por qué no me respondéis?
Nunca me responden
No llueve, esta oración está hecha de llamas…
En este lado
Grito y oro
Cada noche, cada noche, cada noche
Doy puñetazos al aire
Y me canso dos veces
¿Por qué no me respondéis?
Nunca me responden
No llueve, esta oración está hecha de llamas…
Oro de nuevo y os prendo fuego
Dejaos la sangre en otra parte1
¿Qué pasa contigo2? Mira que te prendo fuego a ti también
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué haces?, ¿dónde vas?
Mira, mira, mira que no eres capaz de irte de aquí
Hace un calor en invierno
En este lado
Una luz que parece agosto
Una pena por mis manos
Y llueve, del cielo llueve sangre
Me doy un baño
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué pasa contigo ? Mira que te prendo fuego a ti también
Dejaos la sangre en otra parte
¿Qué haces?, ¿dónde vas?
[1] El modismo “dejarse la sangre” es al mismo tiempo un maleficio, una invitación y un augurio. En esta traducción hemos intentado mantener la imagen y la acción contenidas en la expresión original.
[2] En Sicilia, cuando alguien quiere asumir una actitud amenazadora saca a pasear un buen “Chi è, chi c’è?”. En castellano hemos optado por una expresión similar.
Iccati sangu
‘A ccà ‘sta banna
Ju priu
Ca nn’abbrazzamu nei stiddi
Tutt’insiemmula
‘A notti jeccu una vuci
All’avutra banna
Picchì ‘un m’arrispunniti?
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ’sta preghiera è fatta ’i fiamme…
’A ccà ’sta banna
Ju jeccu vuci e priu
Ogni sira, ogni sira, ogni sira
Cafuddu pugni all’aria
E stancu ’u duppiu
Picchì ‘un m’arrispunniti
‘Un m’arrispunninu mai
Si ’un chiovi ‘sta preghiera è fatta ‘i fiamme
Ni fazzu n’avutra e v’avvampu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
C’è un cavuru n’o ’nviernu
’A cca ‘sta banna
Un lustru, pare agustu
Peccatu p’i manu mia
E chiove di lu cielu chiove sangu
Mi fazzu un bagnu
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi è, chi c’è? Viri ca ti rugnu fuoco puru a tia
Iccati sangu a ghiri ddà
Chi fai, ’unni vai?
Viri viri viri ca ‘un t’a firi a ghiritinni a ghiri ddà
Iccati sangu
Do lado de cá
Eu rezo
Nos abraçamos entre as estrelas
Todos juntos
À noite eu solto um grito
Do lado de lá
Porque não me respondem?!
Não me respondem jamais
Se não chove, essa oração se faz em chamas
Do lado de cá
Solto um grito e rezo
Toda noite, toda noite, toda noite
Golpeio o ar com mãos
E me canso o dobro
Porque não me respondem?
Não me respondem jamais
Se não chove, essa oração se faz em chamas
Eu faço outra e ateio fogo
Cospe esse sangue em outro lugar
O que foi, o que há? Olha que eu te cuspo fogo bem aqui
Cospe esse sangue em outro lugar
O que faz, aonde vai?
Veja, veja bem, que você nem se atreve a se aproximar
Faz calor nesse inverno
Do lado de cá
Tem tanta luz que parece agosto
Lamento por minhas mãos
E chove, lá do céu chove sangue
No sangue eu me banho
Cospe esse sangue em outro lugar1
O que foi, o que há? Olha que eu te cuspo fogo bem aqui
Cospe esse sangue em outro lugar
O que faz, aonde vai?
Veja, veja bem, que você nem se atreve a se aproximar
[1] “Iccati sangu a ghiri ddà” é uma frase siciliana um tanto quanto agressiva, que significa “vai cuspir sangue longe daqui” ou “vai cuspir sangue em outro lugar”, usada em Palermo como expressão de ira contra alguém.
Un pisci rintr’a to panza
Un pisci rintr’a to panza
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, ho una folla di pesci nella testa
La luna si è spenta
Mamma, me l’accendi tu?
Ad andarmene via sono stato sempre il più prepotente
Sono così ma questa condanna la sai
La sai due volte
Quand’eri piccola e giocavi a fare la mamma
Ne aspettavi due, quattro o tre
Di maschietti
Quando la mattina è acqua
Prima di svegliarmi
Sento una mano sopra agli occhi, mamma
Chi può essere?
Il tempo si squaglia
E torno a nuotare
Un pesce dentro la tua pancia
Io e tu: una cosa sola
Ci pensi, mamma?
Quand’eri piccola e giocavi a fare la mamma
Io non ci credo che non hai mai desiderato
Una femminuccia
Quando la mattina è acqua
E ancora non mi sveglio
Sento la carezza di quella figlia che non hai avuto mai
Una febbre mi afferra
E mi squaglia
Nuotiamo a milioni
Una folla di pesci nella tua pancia
Poi si accende una luna
Ormai nuoto solo
Questa luna ha inghiottito solo a me
Mi solletica un po’ il pensiero
Di non dover nascere mai
Di non dover soffrire mai
Di non doverti far soffrire mai
Di non dover morire mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
A fish in your belly
Mom, I have a crowd
Of fish in my head
The moon has turned off
Mom, can you turn it on for me?
At going away
I’ve always been the boldest
I’m just like this but this curse you know
You know it twice
When you were a child and played at being a mother
Did you expect two, four
Or three boys?
When morning is water
And I’m not awake yet
I feel a hand over my eyes
Mom, who could it be?
Time melts
And I go back swimming
A fish inside your belly
Me and you, a whole thing
Isn’t that amazing, mom?
When you were a child and played at being a mother
I don’t believe that you never wanted
A girl
When morning is water
And I’m not awake yet
I feel the stroke of that girl that
Was never born
A fever grabs me and melts me down
Millions of us swimming
A crowd of fish inside your belly
Then a moon lights up
By now I swim alone
This moon has swallowed only me
It tickles a little my thought
Of never having to be born
Of never having to suffer
Of never having to make you suffer
Of never having to die
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Maman, j’ai une foule
De poissons plein la tête
La lune s’est éteint
Maman, tu la rallumes?
Pour m’en aller,
J’ai toujours été le premier
Je suis fait comme ça, c’est mon destin, tu sais bien
Tu le sais deux fois
Quand tu étais petite et jouais à la maman
T’en attendais deux, quatre ou trois
petits hommes?
Quand la matinée est l’eau
Avant de me réveiller
Je sens une main au dessus de mes yeux, maman
Qui cela peut-il être?
Le temps se liquéfie
Et je repars nager
Un poisson dans ton ventre
Toi et moi, une seule chose,
Tu y penses, maman?
Quand tu étais petite et jouais à la maman
Moi j’y crois pas que t’aies jamais voulu
une petite fille, toi?
Quand la matinée est l’eau
Et je ne suis pas encore réveillé
Je sens la caresse de la fille que
Tu n’as jamais eu
La fièvre s’empare de moi et me fais fondre
On nage par millions
Une myriade de poissons dans ton ventre
Et puis s’allume une lune
Désormais je nage seul
Le seul que cette lune a avalé
Une pensée me chatouille
Celle de ne pas devoir naître
De ne jamais devoir souffrir
De ne jamais devoir te faire souffrir
De ne jamais devoir mourir
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mama, ich habe eine Menge
Fische im Kopf
Der Mond ist ausgegangen
Mama, kannst du ihn anmachen?
Wenn’s um’s Abhauen geht
war ich schon immer der Erste
So bin ich aber diese Verdammnis ist dir bekannt
Das weisst du zwei mal
Als du klein warst und Mutter gespielt hast
Hast du zwei, vier
oder drei Jungen erwartet?
Wenn der Morgen Wasser ist
Bevor ich aufwache
Fühle ich eine Hand über meinen Augen, Mama
Wer kann das sein?
Die Zeit zerfliesst
Und ich gehe zurück, Schwimmen
Ein Fisch in deinem Bauch
Ich und du: Eine einzige Sache
Was meinst du, Mama?
Als du klein warst und Mutter gespielt hast
Ich glaube nicht, dass Du nie
Ein Mädchen wolltest
Wenn der Morgen Wasser ist
Bevor ich aufwache
Fühle ich ein Streicheln von dem Mädchen das
Nie geboren wurde
Ich bekomme Fieber und zerschmelze
Millionen von uns schwimmen
Eine Unmenge an Fischen in deinem Bauch
Dann geht der Mond an
Inzwischen schwimme ich allein
Der Mond hat nur mich verschluckt
Der Gedanke kitzelt ein bisschen
Niemals geboren zu werden
Niemals leiden zu müssen
Dich niemals leiden lassen zu müssen
Niemals sterben zu müssen
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mamá, tengo una turba
De peces dentro de la cabeza
La luna se apagó
¿Me la enciendes tú, mamá?
A la hora de marcharme
Siempre he sido el más prepotente
Yo soy así pero esta condena la conoces
La conoces dos veces
Cuando eras pequeña y jugabas a hacer la mamá
¿Esperabas dos, cuatro o tres
Niños?
Cuando la mañana es agua
Antes de despertarme
Siento una mano sobre los ojos
Mamá, ¿quién será?
El tiempo se derrite
Y vuelvo a nadar
Un pez dentro de tu panza
Yo y tú: una sola cosa
¿Piensas en ello, mamá?
Cuando eras pequeña y jugabas a hacer la mamá
No me creo que no hayas deseado nunca
Una niña
Cuando la mañana es agua
Y aún no me despierto
Siento la caricia de aquella hija
Que nunca te nació
Una fiebre me ase y me derrite
Nadamos millones
Una turba de peces de tu panza
Luego se enciende la luna
Ya nado solo
Esta luna me ha tragado solo a mí
Me tienta el pensamiento
De no haber nacido nunca
De no tener que sufrir nunca
De no tener que hacerte sufrir nunca
De no tener que morir nunca
Un pisci rintr'a to panza
Mamma, haju una fudda
Ri pisci rintra ‘a tiesta
‘A luna s’astutò
Mamma m’addumi tu?
A ghiriminni haj’ statu
Sempri ‘u cchiù vinciusu
Sugnu accussì ma ‘sta cunnanna ‘a sai
‘A sai ru’ voti
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare ‘a mamma
N’aspittavi rui, quattru o tri
Ri masculiddi?
Quannu ‘a matina è acqua
Prima ca mi sveglio
Sentu una manu in capu all’occhi
Mamma, cu pò essere?
‘U tiempu si squagghia
E tornu a natari,
Un pisci rintr’a to panza
Ju e tu, tutta una cosa
Ci pienzi, mamma?
Quann’eri nica e
Ghiucavi a fare a mamma
Ju nun ci criu ca ‘un l’addisiasti mai
Una fimminiedda
Quannu ‘a matina è acqua
E ancora nun mi sveglio
Sientu ‘a carizza ri ‘dda figghia ca
‘Un t’ha nasciutu mai
‘Na frieve m’annagghia e mi squagghia
Natamu a miliuna, ‘na fudda ‘i pisci rintr’a’ to panza
Di poi s’adduma ‘na luna
Ormai nuotu sulu, ‘sta luna s’agghiuttìu sulu a mia
M’attigghia anticchia ‘a pinzata
Ri ‘un aviri a nasciri mai
Ri ‘un aviri a soffriri mai
Ri ‘un aviri a fariti soffriri mai
Ri ‘un aviri a moriri mai
Un pisci rintr'a to panza
Mãe, eu tenho um monte
De peixes na cabeça
A lua se apagou
Mãe acende pra mim?
Eu sempre fui o mais teimoso
Em ir embora
Eu sou assim, essa condena você sabe
E soube duas vezes
Quando era filha e brincava de ser mãe
Você esperava dois, ou quatro, ou três
Menininhos?
Quando a manhã é orvalho
E não estou desperto
Sinto uma mão cobrindo os olhos
Mãe, quem pode ser?
O tempo se esvai
E volto a nadar
Um peixe na tua pança
Eu e você, uma coisa só
Já pensou, mamãe?
Tão pequenina e brincava de ser mãe
Duvido que não desejou demais
Uma menininha
Quando a manhã é orvalho
Antes que eu me desperte
Sinto a carícia da tua filha que
Não nasceu jamais
A febre me invade e me arrasa
Nadamos uns dez milhões
São tantos peixes dentro da pança
Depois, uma lua se acenderá
Talvez agora eu nade só
Só eu fui engolido pela lua
Me instiga o pensamento
De não ter nascido jamais
De não dever sofrer nunca mais
De não te fazer padecer jamais
De não ter que morrer jamais